ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor ca, căsătoria devenind însă din ce în ce mai mult o instituție cu încredere limitată. 

Sunt câteva din concluziile unui studiu cu privire la percepțiile românilor despre familie și viață de cuplu în prezent, realizate de IRES în 2015.
 

Studiul arată că:
 
· Pentru 9 din 10 români, familia este foarte importantă, iar 70% dintre ei au foarte multă încredere în familie. Tinerii, femeile, respondenții educați și care locuiesc în Moldova valorizează familia într-o măsură mai crescută. Încrederea declarată în familie este mai ridicată în rândul bărbaților, al respondenților cu studii superioare și al celor din sudul țării și scade pe măsură ce respondenții înaintează în vârstă.
 
· Jumătate dintre români se declară foarte mulțumiți de viața de familie pe care o au în prezent. Bărbații, respondenții maturi și cei din Moldova sunt printre respondenții cu cel mai ridicat grad de mulțumire față de viața de familie. 

· 8 din 10 români declară că au încredere în instituția căsătoriei, dar mai puțin de jumătate manifestă o încredere foarte ridicată. În rândul vârstnicilor, al respondenților din mediul rural și din regiunea Moldova, căsătoria are cele mai ridicate cote de încredere. 

· Peste 6 din 10 respondenți căsătoriți sau care au un partener susțin că sunt mulțumiți de viața lor de cuplu. Printre cei mai puțin mulțumiți sunt femeile și respondenții între 51 și 65 de ani și cei cu studii medii. 
· 2 este numărul ideal de copii într-o familie din România 

· Românii împărtășesc cu partenerul, într-o mare măsură, aceleași atitudini sociale, standarde morale, dar nu în mod necesar și orientarea politică. În timp ce acordul privind atitudinile legate de sexualitate scade pe măsură ce vârsta respondenților crește și crește odată cu gradul de educație a respondenților, în privința atitudinilor legate de religie trendul este invers proporțional cu educația respondenților. Opțiunile politice sunt comune partenerilor, pe măsură ce aceștia înaintează în vârstă și odată cu creșterea nivelului de educație a respondenților. 

· Cum arată căsnicia perfectă? Respectul, comunicarea, timpul petrecut împreună, aprecierea, fidelitatea, înțelegerea și toleranța și existența copiiilor în cuplu sunt considerate aspectele cele mai importante pentru o căsnicie fericită. Apartenența etnică și acordul privind politica sunt cele mai puțin importante. 

· Când este acceptabil divorțul? Violența unuia dintre parteneri, infidelitatatea, lipsa iubirii sau alcoolismul prezent la unul dintre parteneri sunt printre motivele pentru care divorțul este considerat acceptabil de către cei mai mulți dintre români.  

· Raportarea românilor la femeie. Femeia trebuie: să îndeplinească, în principal, caracteristici care țin de familie: să fie o mamă bună, o soție bună, să aibă grijă de familie, să fie harnică și abia apoi să aibă caracteristici legate de viața socială: să fie sociabilă, educată. Într-o mai mică măsură femeia trebuie să aibă pasiuni, să fie independentă, religioasă, frumoasă sau supusă.  

- Raportarea românilor la bărbat. Bărbatul trebuie: să îndeplinească, în principal, caracteristici care țin de familie: să fie un tată bun, să aibă grijă de familie, să fie un soț, dar și să aibă un loc de muncă, să fie educat, harnic și sociabil. Într-o mai mică măsură bărbatul trebuie să aibă pasiuni, religios, frumos sau supus.

· Poligamia – inacceptabilă pentru români: 94% dintre respondenți cred că este rău ca un bărbat să aibă mai multe soții în același timp, iar 96% apreciază că este rău ca o femeie să aibă mai mulți soți în același timp.  

· Românii rămân conservatori în ce privește căsătoria între persoanele de același sex : 82% dintre participanții la studiu se declară în dezacord cu căsătoria între persoanele de același sex. Gradul de acceptabilitate a căsătoriilor între persoane de același sex este mai mare în rândul tinerilor, a respondenților cu studii superioare și care locuiesc în mediul urban