Am primit acest text pe adresa redacției, contact@activenews.ro din partea domnului Gheorghe Doroșan. Îl publicăm pentru că prezintă - mai rar astăzi -, și o altă variantă asupra evenimentelor în care este implicat PS Corneliu, Episcopul Hușilor.
 
Acest text, ca și toate opiniile prezentate pe site, nu reprezintă neapărat opinia siteului ActiveNews.ro. Vă invităm și pe dvs să ne trimiteți textele și opiniile dvs, la adresa: contact@activenews.ro.
 
Iată textul


În ultimul timp s-a derulat un atac mediatic fără precedent în România la adresa unui ierarh. Motivul aparent ar fi acuzele unor persoane, a căror unică dovadă e un film care a fost difuzat și prezentat că autentic în ziare și la tv, fără pronunțarea prealabilă a experților.  
 

70 euro extra reducere la Galaxy S8 si iPhone 6S Plus ! 


PS Corneliu a făcut plângere la DNA împotriva acestor persoane susținând că respectivii, în dorința de a obține o parohie mai bănoasă au încercat să îl șantajeze cu acest film.

Aceste persoane au recurs la presă, distribuind filmul (a cărui acțiune s-ar fi petrecut cu ani în urmă) la toate publicațiile de scandal (Pac la Războiul! Ar zice stimabilul Agamiță Dandanache). Adică preoții respectivi au așteptat cu filmul ani de zile până să îl publice, și au ales acum momentul, când indignarea, fără un motiv clar, i-ar fi sufocat (bineînțeles, dumnealor nu recunosc că ar fi încercat să îl șantajeze pe episcop cu acest film). 

Întrebarea unui om rațional este: dacă episcopul s-ar fi știut vinovat, mai făcea plângere la DNA? Nu e din start această acțiune de apelare la Justiție o dovadă a nevinovăției PS Corneliu? Doar un nebun, un inconștient ar fi acționat în instanța știindu-se vulnerabil.

Pentru cei care gândesc precum cântă presă, pentru cei care aveau o antipatie sau o nemulțumire față de PS Corneliu, precum și pentru cei care îl consideră nebun, filmul respectiv reprezintă o dovadă suficientă pentru că PS să fie înlăturat din Sinod. 

Pentru cei mai raționali, care mai gândesc și cu propria minte, legătură dintre film și îndepărtarea din scaunul episcopal este extrem de fragilă (chiar inexistentă, până la dovedirea filmului că autentic). Dacă un inginer talentat ar face un film compromițător în care apărem noi înșine, printr-un trucaj bine realizat, ar însemna că ar trebui să fim demiși de la locul de muncă? Sau ar însemna că trebuie să dovedim noi că filmul e trucat? Noi care habar nu avem de pixeli șamd? Sau ar trebui să furnizăm noi filmul original, pentru a ne apară? De unde, când oricine ne poate filma cu o camera ascunsă? Asemeni lui Hamlet, spunem și noi: „ceva e tare putred în Danemarca”.

"Când cel nevinovat trebuie să demonstreze că e nevinovat, societatea devine o masă de sclavi la cheremul răuvoitorilor”. În acest caz, mai degrabă acuzatorilor ar trebui să li se ceară dovezi serioase, nu celor acuzați. În cele din urmă, cum recomandă presă să procedeze o persoană publică atunci când i se cer favoruri prin șantaj? Nu e soluția cea mai firească pentru un om care se știe nesantajabil să apeleze la Justiție? 

Care ar fi motivul adevărat pentru  discreditarea PS Corneliu? Pe cine a supărat? Nu putem crede că doar din supărarea acelor câțiva preoți cărora nu le-a acordat parohia dorită s-a creat așa un scandal mediatic. Este extrem de surprinzătoare reacția antihomosexualitate a presei când aceleași ziare/ televiziuni prezentau în mod curent homosexualitatea că fiind ceva normal. Prezentarea subiectului s-a făcut cu ignorarea totală a dreptului omului de a se apară, a justiției, neasteptandu-se cum ar fi fost normal rezultatul anchetei, presă țipând la unison precum odinioară comisarii sovietici: e dușman al poporului, trebuie linșat!

Filmul, singură proba de care dispun acuzatorii episcopului, nu poate fi considerat dovadă decât dacă analiză tehnică extrem de minuțioasă arată că filmul e autentic. Ori acest lucru nu s-a făcut, nu s-a prezentat niciun rezultat al vreunei anchete în presă, doar țipete isterice, ațâțătoare la ura împotriva episcopului, a preoților și a Bisericii Ortodoxe în general. 

Ce a determinat presă la așa o reacție? De ce e atât de vinovat PS Corneliu Bârlădeanul, de s-a stârnit așa un uragan împotriva să? Jurnaliștii de investigație americani ar spune, din experiență: „Follow the money”. Pragmatismul american ne conduce așadar la bani. 

Bani, americani, Bârlad, Vaslui, preoți. Mai trebuie completat cu o companie cu o cifra de afaceri cât o treime din PIB-ul României. Chevron, 2012-2013, Bârlad, Pungești. Mitinguri la care au participat  mii de oameni pentru a protesta împotriva explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Mitinguri care, toate, au început cu „Tatăl Nostru”.

Mitinguri la care au participat mii de cetățeni informați de către preoți despre nocivitatea fracturării hidraulice. Protestul și solidaritatea bârlădenilor au arătat că atunci când preoți și mireni se unesc să își apere "sărăcia și nevoile și neamul”, nici autorități, nici presă, nici chiar companii străine nu pot să îi învingă. Au format cu adevărat Biserica Luptătoare. Oare preoții din eparhia Hușilor au acționat fără aprobarea (chiar tacită) a episcopului locului? Oare o companie că Chevron, susținută de autoritățile locale și centrale, nu a făcut nicio presiune asupra episcopului spre a-i face pe preoți să tacă?

Cu siguranță au fost presiuni. Din implicarea totală a preoților înțelegem răspunsul dat de PS Corneliu. 

În replică unei țărănci de la Pungești către un jurnalist din capitală care  încerca să facă apologia fracturării hidraulice vedem relația de încredere între oameni și pastor: "Adică preotul nostru e prost?”. Țărancă nu admitea că ziaristul de București să îl facă prost pe preotul lor, care le explicase riscurile aduse de exploatarea Chevron, așa cum nimeni nu le explicase. Majoritatea ziarelor centrale au fost pro-Chevron, prezentându-i pe țărani precum oarecând comisarii sovietici, mirați că nu îi primesc cu pâine și sare pe cei care au venit să le facă "bine” cu forță. Preotul din sat i-a informat asupra riscurilor de care nici autoritățile nici presă (cu rare excepții) nu le spusese un cuvânt. Deci Biserica (păstorită în acele locuri de PS Corneliu) a fost alături de durerea oamenilor atunci când Statul (cu toate mijloacele sale), Presă și Guvernul le-au fost împotriva.

Înțelegem acum de ce aceeași presă care prezența numai beneficiile aduse de fracturarea hidraulică îl înfierează cu manie proletară, acum, fără să aștepte vreun proces, pe PS Corneliu. Ne regăsim în anii ‘48, când Tribunalul Poporului dădea sentințele înainte de a avea loc judecată.
România profundă e România acelor țărani care și în 1917, și în anii ’50 și în 2012-13 s-au luptat pentru pământul lor.

România profundă e România acelei țărănci care, după 70 de ani în care în presă s-a vorbit constant împotriva Bisericii, nu admite că preotul lor din sat să fie făcut prost. 
Ar trebui să luăm exemplu de la această româncă.
România profundă ar trebui să se adune și să își apere preoții, ierarhii, martirii, eroii, copiii, trecutul, prezentul și viitorul.

Acum, la 100 de ani de la victoriile de la Mărăști și Mărășești, trebuie să ne adunăm forțele și să spunem invadatorilor moderni: „Pe aici nu se trece”!

Nu poți acuză un om, darmite un ierarh, fără a avea rezultatul anchetei judiciare!
Nu poți consideră valabile deciziile Tribunalului Poporului de condamnare a elitei românești în frunte cu Mircea Vulcănescu, Radu Gyr și atâția alții!
Nu poți impune părinților să își injecteze copiii cu sute de substanțe extrem de periculoase și să pretinzi că mai este libertate! 
Nu poți permite presei să calomnieze un om fără să prezinte vreo dovadă solidă!

Altfel, nu e libertate, ci dictatură.

Suntem un popor atacat din toate părțile. Ne este atacată libertatea, credință, Biserica, sunt calomniați cei mai buni preoți și ierarhi, precum în timpurile comuniste. Ne sunt atacate valorile; elită României, care a suferit în temnițe pentru demnitatea poporului român, este pusă din nou la zid. Ne sunt atacați copiii prin impunerea unor vaccinări forțate cu sute de substanțe dovedite nocive pentru organism. Unde ne este libertatea, când Statul și presă acționează împotriva noastră?

În decembrie ’89 cei care au spus în piață „vom muri și vom fi liberi”,  la o astfel de ‘libertate’ s-au gândit? La ‘libertatea’ de a denigra pe oricine pe toate canalele de știri, fără a aștepta dovezile și fără a-ți asumă greșeală în caz că s-a dovedit contrariul a ce ai prezentat? Iată modul de gândire acceptat: "Noi știm că e vinovat!”. Așa cum știau și evreii acum 2000 de ani că Domnul nostru Iisus Hristos era vinovat.

Da, PS Corneliu este vinovat pentru că în eparhia să s-a realizat un protest fără precedent după Piață Universității (aproximativ 15% din populația Bârladului a participat la un miting), protest la care preoți și mireni au fost una, Biserica luptătoare.
PS Corneliu este vinovat pentru că, atunci când televiziunile și ziarele tăceau mâlc cu privire la fracturarea hidraulică sau prezentau doar beneficiile, le-a permis preoților să informeze oamenii asupra pericolelor aduse de exploatare.
PS Corneliu este vinovat pentru că a denunțat pe cei care voiau să îl șantajeze. Dacă ar fi acceptat șantajul, nu s-ar mai fi publicat nimic în presă împotriva să. Atunci ar fi fost "de-al nostru”.

Petre Țuțea descria astfel istoria noastră: "o căruță de țărani a ținut în șah imperii”. La Bârlad și la Pungești, compania Chevron, sprijinită de toate autoritățile Statului, a fost ținută în șah. A fost această posibil doar cu ajutorul preoților din eparhia Hușilor, păstoriți de PS Corneliu Bârlădeanul. 

Să ne dea Dumnezeu mulți preoți și ierarhi asemeni lor, aproape de durerea oamenilor!

Post Scriptum:  În acest articol mi-am propus analizarea rolului preoților și al ierarhului în lupta împotriva exploatării gazelor de șist din eparhia Hușilor. Nu ne-am propus să vorbim despre cei care s-au ocupat efectiv de organizarea protestelor, Grupul de Inițiativa al Societății Civile Bârlădene (GISCB) și de mulți alți membri ai Societății Civile care au ajutat, au informat, au jertfit ceva în această luptă. Important a fost că, informați de preoți și de câțiva reprezentanți ai societății civile, oamenii au luat atitudine și s-a format o societate solidară, care a ținut piept unei companii transnaționale și unui Stat corupt. Un exemplu pentru întreagă țară.

La acest protest din 27 februarie 2013 la care au participat 8000 de oameni în Bârlad se poate vedea Biserica Luptătoare: preoți și mireni din oraș, precum și reprezentații parohiilor din sate, mărșăluind pentru apărarea pământului strămoșesc.