ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Legea grațierii continuă să stârnească reacții pro și contra. Printre cei care au comentat acest proiect al guvernului, pus la zid de ONG-uri și de partidele din opoziție, se numără și  fostul premier Adrian Năsatase.

Într-un text postat pe blogul său, fostul lider PSD apreciază că „o posibilă lege a grațierii nu ar trebui discutată în afara unei abordări mai largi vizând politica penală a guvernului” și propune ca Ministerul Justiției să organizeze o vizită a șefilor parchetelor la sediul CEDO pentru a afla riscurile legate de hotărârea pilot.

„Este clar însă că trebuie luate, urgent, măsuri dar, a nu pune chestiunea grațierii într-un context mai larg, este o greșeală. Nu cele 3000 de persoane ce vor beneficia de lege vor rezolva problema. Sigur că legea este necesară – de ani de zile m-am pronunțat în acest sens – (conținutul ei mai poate fi discutat) dar ea nu trebuie considerată ca o soluție  miracol. Procurorul general a vizitat Franța și a aflat că acolo, deși gradul de suprapopulare a închisorilor este de 200%, nu se adoptă o lege a grațierii. 
Poate că Ministerul Justiției ar trebui să organizeze o vizită a șefilor parchetelor la sediul CEDO pentru a afla riscurile legate de hotărârea pilot. Poate că o altă soluție ar fi ca, în măsura în care ar veni o astfel de penalizare, suma respectivă să fie suportată și din bugetul parchetelor. Ar trebui să existe și un tip de solidaritate în zona justiției față de astfel de probleme. Altfel, pare că unii sunt cu valorile și cu americanii (deși nu mai e chiar atât de clar) iar alții cu plata banilor. 

Ar trebui să ne uităm cu mai multă atenție la ce au realizat canadienii sau norvegienii în domeniul executării pedepselor. Într-un cuvânt, să avem mintea mai deschisă și să încercăm să înțelegem rolul prevenirii și pe cel al reinserției sociale, ca faze anterioare și ulterioare pedepsei. Un astfel de program s-ar putea numi „Programul a doua șansă”, susține Adrian Năstase, pe blog.

Articolul integral poate fi citit AICI.