Un curent anti-corupție este folosit politic și Marea Britanie nu ar trebui să-l încurajeze, scrie jurnalistul Roger Boyes într-un editorial din cotidianul The Times.

O analiză exahaustivă asupra a ceea ce se întâmplă în aceste zile în România și în care se pune accentul, în mod special pe implicarea SRI în viețile oamenilor și pe legaturile Serviciului Român de Informații cu DNA a fost publicată de The Times. Autorul, Roger Boyes, consideră că furia românilor din aceste zile ar trebui să se concentreze în altă parte: la politicienii care au folosit anticorupția pentru a-și elimina dușmanii și la legăturile maligne dintre sistemul judiciar, SRI și DNA. 

Mulțimile care strigă „hoților ieșiți afară” în centrul Bucureștiului, au evocat, în mod inevitabil, amintiri din 1989 și din ultimele zile de viață ale tiranului Nicolae Ceaușescu. "Nu doar pentru că ei reprezintă puterea oamenilor de modă veche, ci pentru că drama străzii este jucată într-un moment în care conducătorii din România par să copieze unele dintre tehnicile lor de la temuta Securitate, serviciul secret omniprezent”, spune Boyes, potrivt evz.ro.

„În momentul său de vârf, Securitatea a avut 15.000 de ofițeri activi și o rețea de aproximativ 500.000 de informatori. Securitatea a ascultat telefoanele, a bătut și șantajat suspecți, a arestat oameni care au făcut glume politice, a patrulat secții de ginecologie pentru a verifica dacă vreun medic a realizat vreun avort, a răspândit zvonuri și apoi i-a arestat pe cei care le-au preluat. Pentru a fi paranoic în România trebuie sa fi trecut prin toate acestea”, se spune în articol.
Jurnalistul amintește că „succesorul oficial al Securității este SRI, Serviciul Român de Informații, care servește un guvern democratic și nu este nici pe departe așa de sălbatic. Cu toate acestea, este dificil pentru ei să se detașeze de trecut. S-a construit o bază mare de date, cu date agregate de la  diverse agenții guvernamentale; domeniul său este învăluit în secret, toate acestea în timp ce mecanismele de control asupra SRI sunt neclare. SRI s-a folosit de  cooperarea cu puternica agenție anti-corupție DNA pentru a intra în viețile oamenilor. Împreună, ei ascultă telefoane și păstrează suspecți în detenție pentru a le opri comiterea de presupuse infracțiuni similare în viitor”, consideră autorul articolului.

În opinia sa, lupta împotriva corupției este privită ca un obiectiv strategic principal, concepută pentru a mulțumi UE și Statele Unite ale Americii. „Mulți dintre demonstranții din București din această săptămână sunt de acord cu acest obiectiv și sunt supărați că noul guvern al lui Sorin Grindeanu a emis o ordonanță prin care eliberau persoanele acuzate de abuz în serviciu, unii dintre aceștia fiind membri ai Partidului Social Democrat. Dar, spune tot el, furia românilor ar trebui să se concentreze în altă parte: la miezul problemei, la politicienii care au folosit anticorupția pentru a-și elimina dușmanii și la legăturile maligne dintre sistemul judiciar, SRI și DNA. 

„În 2015, DNA se lăuda cu o rată de condamnare de 92%, un succes despre care mai multe organizații pentru drepturile omului cred că ar fi imposibil fără interceptări ilegale. Uniunea Română a Judecătorilor, între timp, a cerut în mod oficial dezvăluirea agenților SRI care lucrează în sistemul judiciar și informații cu privire la amestecul  SRI în numirea noilor judecători”.
În plus, scrie jurnalisul, au existat avertismente înainte de aderare în 2007 și într-adevăr, UE a insistat pe monitorizarea sistemului de justiție. 


Articolul integral poate fi citit AICI.