Jurnaliștii televiziunii publice germane Das Erste au realizat o anchetă care scoate la lumină modul scandalos în care dintre cele mai mari grupuri de retail din lume, Lidl, face afaceri în România. Cu bani luați de la Banca Mondială.

Deși a primit împrumuturi de la IFC, un departament al Băncii Mondiale pentru a stimula economia locală și a ajuta comunitățile locale să se dezvolte, Lidl nu mișcă niciun deget în acest sens în România.
 
În 2011, Lidl a primit 66 de milioane de dolari doar pentru a se extinde în țara noastra, acesta fiind și anul în care compania a intrat oficial în România, preluând lanțul de magazine Plus.

Jurnaliștii germani de la Das Erste arată că de aproximativ 15 ani, tot mai multe lanțuri de retail din Europa de Vest își deschid filiale în România – și tot mai mulți comercianți mici interni dispar. Lider printre discounterii din România este Lidl. Lanțul german a construit în termen de doar cinci ani, la nivel național, 186 de magazine, potrivit jurnalistului Dan Tanasa.

Pentru a obține o primă impresie, reporterii Das Erste au vizitat un magazin Lidl din București. Există produse ieftine românești? Oferta este la prima vedere similară cu cea Germania, spun reporterii. În timp ce există și produse românești, cele mai multe produse din magazinul Lidl provin din alte țări: ceapă verde și salată din Polonia, ciuperci din Ungaria, ceapă din Noua Zeelandă. Toate aceste produse însă cresc din abundență și în România. La cererea reporterilor, Lidl admite că 71 la sută din produsele alimentare pe care le comercializează nu provin din România.


Împrumuturile acordate de filiala Băncii Mondiale, IFC, către societate-mamă a Lidl, Grupul Schwarz, sunt destinate și pentru cumpararea de teren în România. În plus, pentru extinderea grupului în Polonia, Bulgaria, Croația și Serbia, Grupul Grupul Schwarz a primit împrumuturi în total de 393 milioane de dolari SUA. Creditele sunt supuse unor termene și condiții. Banii sunt destinați și pentru Lidl în România. Cu acești bani Lidl ar trebui să ofere clienților ”produse ieftine” pentru persoanele cu venituri reduse și astfel să crească ”numărul furnizorilor locali” și ”să deschidă noi canale de distribuție pentru producătorii de alimente regionale”.