Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, judecătoarea Dana Gîrbovan, a comentat, într-o postare pe Facebook, modul în care unele site-uri și publicații au distorsionat declarația amabasadorului SUA la București legată de situația actuală din DNA. „Trecând dincolo de analiza pe text a celor spuse de ambasadorul american, faptul că presa și politicienii români așteaptă evaluari și aprecieri de la ambasade în privința chestiunilor din justiția românească, ba chiar insistă în obținerea acestora, este o mare problemă în sine, cu atât mai mult cu cât sunt în curs proceduri de evaluare și control a activității și managementului DNA”, a scris judecătoarea Dana Gîrbovan pe Facebook.

Președinta UNJR spune și că situația în care a ajuns azi DNA este cauzată și de faptul că  autoritățile statului român au ezitat să-și exercite efectiv rolul de verificare și control, bazându-și inacțiunea pe declarații laudative ale ambasadelor. Chiar dacă, spune Dana Gîrbovan, ambasadele nu au nici atribuția legală și nici instrumentele necesare pentru o evaluare de profunzime a unei instituții sau a unui sistem de justiție dintr-o altă țară.

Redăm mai jos textul integral postat de președinta UNJR:

„Ambasadorul american Hans Klemm a fost azi – 6 iulie – în Camera Deputaților, unde a fost întrebat de jurnaliști, printre altele, și despre "marele scandal” din jurul procurorului șef DNA Laura Codruța Kovesi.

Am urmărit înregistrarea întrebărilor și răspunsurilor și e șocant să constați cum presa românească a distorsionat cele spuse de către ambasadorul american, unele site-uri de știri mergând până la titluri de genul: "Klemm intervine în scandalul din DNA” sau "Kovesi, în grațiile SUA!”.

Pentru referință, am făcut un transcript în engleză al întrebărilor și răspunsurilor:

Întrebare: About Laura Codruta Kovesi, the head of Anticorruption department, what can you tell us, because it’s a huge scandal here.

Hans Klemm: I don’t have any particular statement on madam Kovesi.

Intrebare: The Government of the US and the Embassy sustain forward the…

Hans Klemm: We are retaining our confidence in her work and, as that work is reviewed by the Romanian judicial authorities, we are confident that…

Intrebare: But her work is question marked.

Hans Klemm: Again, this has to be a decision made by the Romanian authorities.

Ce se poate lesne vedea este că ambasadorul a declinat o referire expresă la doamna Kovesi și a arătat că își menține încrederea în munca ei, adică a procurorilor DNA, de vreme ce această activitate e revizuită de autoritățile judiciare române. După care ambasadorul a insistat că decizia în privința evaluării aparține autorităților române, ferindu-se să facă alte comentarii.

Acum, trecând dincolo de analiza pe text a celor spuse de ambasadorul american, faptul că presa și politicienii români așteaptă evaluări și aprecieri de la ambasade în privința chestiunilor din justiția românească, ba chiar insistă în obținerea acestora, este o mare problemă în sine, cu atât mai mult cu cât sunt în curs proceduri de evaluare și control a activității și managementului DNA.

 

DNA-ul a ajuns în aceasta criză pentru ca autoritățile statului – acelea în care zicea ambasadorul american că are "încredere” – au evitat și ezitat prea mult să își exercite efectiv rolul de verificare și control, bazându-și inacțiunea tot pe declarațiile laudative ale ambasadelor, deși acestea nu au nici atribuția legală și nici instrumentele necesare pentru o evaluare de profunzime a unei instituții sau a unui sistem de justiție dintr-o altă țară.

Altfel spus, mentalitatea instituțiilor românești a fost de genul că, dacă ambasadele "laudă” și "aplaudă”, noi nu putem spune că lucrurile nu-s chiar așa pentru că ne contrazicem "partenerii”.

Modul acesta tipic comunist, în care s-au prezentat bilanțuri și discursuri glorioase în ropote de "aplauze”, care au ignorat însă cu totul orice tip de probleme, a adus DNA-ul în situația critică de azi.

La DNA nu s-a făcut un control de fond de 10 ani. Chiar și în criza actuală, fără precedent, în loc ca autoritățile abilitate să fi decis efectuarea unui control de substanță, pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a permite concluzii ce să vizeze inclusiv tendințele la nivel de instituție, Inspecția Judiciară va face un control de fond doar de la începutul anului 2016.

Pentru a corecta această situație pe viitor, care în loc să ajute de fapt slăbește sistemul judiciar, ar fi mult mai util ca ambasadorii străini în România, atunci când fac declarații despre chestiuni ce țin de justiție, să se asigure înainte că au cunoștințe temeinice despre sistemul de drept românesc, iar declarațiile pe care le fac să fie lipsite de echivoc.

"Aplauzele” despre activitatea unei institutii ori persoane nu se poate face pe sărite, luând numai ce dă bine, dar ignorând problemele, în timp ce se clamează principii mărețe de genul "susținem lupta anticorupție” ori "statul de drept”.

Efectul final al unor astfel de declarații echivoce, care lasă loc la interpretări în toate direcțiile și nu punctează probleme concrete, nici chiar atunci când acestea sunt vizibile, aruncă în derizoriu aceste principii, mai ales dacă sunt emise de ambasadori ai unor țări cu sisteme democratice mai consolidate decât cel românesc.

La fel și jurnaliștii români, înainte de a se aștepta ca ambasadori străini să facă evaluari ale justiției din România, ar trebui să studieze Constituția și legile României, pentru că justiția în orice stat democratic se face doar după lege.

 

Încrederea într-o instituție poate fi păstrată numai la pachet cu responsabilitatea sa. Cu alte cuvinte, depinde direct de gradul de eficiență și profesionalism cu care autoritățile abilitate își vor exercita atribuțiile de evaluare și control, dacă o instituție ca DNA-ul va continua pe trendul descendent sau se va recredibiliza prin responsabilitate”.