ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O victorie majoră în instanță pentru credincioșii împiedicați în perioada aceasta să participe la pelerinaje religioase. După ce autoritățile au încercat prin orice metode să interzică prezența românilor la pelerinaje, așa cum s-a întâmplat la hramul Sfintei Parascheva, la Sf. Dimitrie și la Sf. Andrei, Justiția dă peste nas și peste gheare Comitetului Național pentru Situații de Urgență. condus de șeful Guvernului, în acest caz Ludovic Orban.

Astfel, restricțiile impuse de hotărârea 47 din 2020 Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care interzic participarea la pelerinaje a credincioșilor din afara localităților, au fost anulate de Curtea de Apel București.

Decizia instanței nu poate produce efecte, pentru că prevederea este inclusă și într-o Hotărâre de Guvern, aflată în vigoare, care însă nu a fost atacată în instanță.

În motivare, Curtea de Apel explică că este neconstituțională prezența unui asemenea prevederi într-o decizie de natura juridică a unei hotărâri CNSU. Pe de altă parte, instanța spune că prevederea lasă loc unor posibile abuzuri.
 
De asemenea, Curtea de Apel remarcă faptul că este acordată o atenție disproporționată domeniului vieții religioase prin adăugarea de reguli suplimentare în cazul pelerinajelor de sărbători, față de restricțiile generale în vigoare pe același interval temporal nelimitat, la nivelul altor segmente ale vieții sociale, cum sunt de pildă deplasările la sfârșit de săptămână pentru recreere/practicarea sporturilor de iarnă în anumite zone montane
 
Reclamația de la Curtea de Apel a fost făcută de o femeie din București, născută la Iași, care s-a plâns instanței că hotărârea CNSU îi încalcă dreptul la libertate religioasă, iar acest drept poate fi interzis doar prin lege.
 
Actualizare:
 

Cinste magistratilor crestini!

Mentionam ca victoria a fost repurtata de catre judecatoarea Mihaela Meauca, de la Tribunalul Bucuresti (Sectia A VIII -A Conflicte de Munca si Asigurari Sociale), cea care a depus la Curtea de Apel Bucuresti actiune de anulare a hotararii CNSU mentionate, judecatoarea argumentand ca doreste a sarbatori Craciunul alaturi de familie, in judetul Iasi, fapt ce ii este interzis nu prin lege (asa cum dicteaza Constitutia si jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei), ci printr-un act infralegal. Completul Crevon-Dumitrache-Dolache nu a putut decat sa-i dea dreptate, neavand niciun contraargument pe fondul cauzei. Singurele puncte in care magistratii CAB s-au impotrivit au fost unele legate doar de calitatea procesuala a paratilor, asa cum ati vazut in minuta si cum puteti citi pe larg in sentinta anexata la final.

De asemenea, remarcam cu placuta surprindere ca judecatorii CAB si-au motivat sentinta in aceeasi zi in care au pronuntat-o.

Mentionam ca judecatoarea TMB Mihaela Meauca nu este primul magistrat care a inceput lupta judiciara impotriva tiraniei anti-crestine din Romania, judecatorul Ioan Petrescu de la Curtea de Apel Bacau obtinand recent din partea Inaltei Curti rejudecarea dosarului soldat la fond cu o scandaloasa sentinta (click aici pentru a citi).

 
Redam principalele pasaje din motivarea sentintei via LUJU.RO:

Pe fondul cauzei, Curtea, analizand intregul material probator aflat la dosarul cauzei, apreciaza ca actiunea de fata este fondata, urmand a fi admisa pentru urmatoarele considerente.

Reclamanta a solicitat anularea art.2 din Hotararea Comitetului National pentru Situatii de Urgenta (CNSU) nr. 47/2020, din 05.10.2020, aratand ca doreste sa participe la slujbele religioase ocazionate de sarbatorile de iarna, in judetul Iasi, unde se afla familia sa, acest lucru fiindu-i interzis prin hotararea contestata, deoarece aceasta are domiciliul in mun.Bucuresti.

In preambulul Hotararii Comitetului National pentru Situatii de Urgenta (CNSU) nr. 47/2020, din 05.10.2020, se precizeaza faptul ca aceasta hotarare este adoptata in temeiul:

- prevederilor art. 5, alin. (2) lit. (d), alin. (3) lit. (a) si art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care se refera la urmatoarele:

art.5 alin.2 lit.d- (2) Masurile pentru asigurarea rezilientei comunitatilor sunt: d) masuri de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolarii la domiciliu;

art.5 alin.(3) Masurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:a) restrangerea sau interzicerea organizarii si desfasurarii unor mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de intruniri, in spatii deschise, precum si a unor intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise;

art. 71 (1) In vederea punerii in aplicare a masurilor prevazute de prezenta lege, Guvernul adopta hotarari, la propunerea ministerelor de resort sau a CNSSU.(2) In vederea aplicarii masurilor prevazute de prezenta lege, ministerele si celelalte autoritati responsabile, la propunerea CNSSU, dupa caz, emit ordine si instructiuni.

- ale art. 4 si art.11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 republicata, privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, care se refera la carantinarea persoanelor care sosesc in Romania din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat in contact direct cu persoanele infectate, in situatiile de risc epidemiologic prevazute la art. 6

-ale art. 20 lit. l) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005, cu modificarile si completarile ulterioare –care se refera la una din atributiile CNSU: l) stabileste modul de cooperare a structurilor Sistemului National cu alte autoritati si organisme ale statului roman sau internationale abilitate in managementul starilor exceptionale;

- ale art. 2 si art. 4 din Hotararea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, functionarea si componenta Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, care se refera la atributiile CNSU, respectiv la modalitatea in care se adopta Hotararile Comitetului National.

Prin urmare, Curtea constata ca textele de lege care au constituit temeiul juridic al emiterii Hotararii nr.47/2020 de catre CNSU stabilesc cadrul general in care se pot lua masuri in sensul restrangerii-cu referire strict la speta de fata- organizarii si desfasurarii unor (…), procesiuni, (…), in spatii deschise, precum si a unor intruniri de natura activitatilor (…) religioase, (…) in spatii inchise.

Curtea constata ca prin niciuna din dispozitiile legale amintite in preambulul Hotararii contestate, chiar daca se refera la masuri de restrangere sau de interzicere a organizarii si desfasurarii unor activitati de natura religioasa, nu se prevad restrictii prin care sa fie ingradita exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, in speta libertatea religioasa sub forma participarii la slujbele religoase din anumite localitati, cu atat mai mult cu cat, prin art.45 din Legea nr.55/2020 se arata ca:” Pe durata starii de alerta, activitatea cultelor religioase se exercita liber, cu respectarea regulilor de protectie sanitara stabilite, la propunerea CNSSU si cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului afacerilor interne.(2) Regulile prevazute la alin. (1) vor cuprinde masuri privind accesul in lacasele de cult, distanta minima de siguranta.”

Or, la art.2 din Hotararea nr.47/2020 se prevede: ”Organizarea de sarbatori religioase este permisa numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau resedinta in localitatea unde se desfasoara activitatea, fara participarea persoanelor/pelerinilor din alte localitati.”

In primul rand, se observa ca nu exista nicio limitare in timp a acestei interdictii, sau cu privire la localitatile/intinderea teritoriala unde urmeaza sa se desfasoare sarbatorile religioase, astfel incat se deduce in mod logic faptul ca interdictia mentionata se refera la o perioada nedeterminata si vizeaza orice localitate de pe teritoriul Romaniei, cu exceptia celei de domiciliu, unde au loc astfel de manifestari, desi una din premisele care au stat la baza acestei hotarari o constituie ”cresterea zilnica progresiva a numarului de persoane infectate, cu preponderenta in anumite zone sau localitati, care determina o presiune permanenta asupra capacitatii de gestionare a unitatilor administrativ – teritoriale si a sistemului sanitar.”

Retine Curtea de Apel faptul ca prin Decizia nr. 157/13.05.2020 CCR a decis sa admita exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta sunt constitutionale „in masura in care actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta nu vizeaza restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati fundamentale”.

In motivarea solutiei pronuntate, CCR a statuat ca actul normativ care restrange/afecteaza drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor sau institutii fundamentale ale statului „nu poate fi decat o lege, ca act formal al Parlamentului”.

Astfel, se constata ca prin Hotararea Comitetului National nr. 47/2020 nu ar putea fi dispuse actiuni si masuri care sa vizeze restrangerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertati fundamentale, in speta dreptul la libertatea religioasa, sub forma participarii la slujbele religioase, intrucat aceasta Hotarare este un act subsecvent O.U.G. 21/2004 si fiind legislatie secundara are menirea sa dispuna masuri pentru asigurarea organizarii executarii Ordonantei de Urgenta.

In decizia mentionata, CCR a retinut ca actele de reglementare secundara au, de obicei, un grad sporit de instabilitate, suportand schimbari succesive in timp; delegarea implicita, prin omisiunea deliberata de reglementare la nivel de norma primara, a atributiei de reglementare a continutului juridic al starii de alerta si a masurilor necesare, determina o stare de incertitudine juridica, cu consecinte prejudiciabile asupra drepturilor persoanelor.

Or, este de notorietate faptul ca actele administrative cu caracter normativ pot fi emise numai pe baza si in executarea legii, trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii normative care sa inlocuiasca legea.

Prin urmare, pentru a respecta dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, normele legale criticate, ce reglementeaza dispunerea unor actiuni si luarea unor masuri, trebuie sa fie reglementate in mod previzibil si in limitele unor repere concrete, care sa elimine riscul ca, prin ingerinta autoritatilor administrative, masurile sa capete caracter abuziv sau restrictiv al unor drepturi sau libertati.

Or, astfel cum s-a retinut in considerentele anterioare, art.2 din Hotararea nr.47/2020 nu reglementeaza in mod previzibil si in limitele unor repere concrete, deoarece se constata ca nu exista nicio limitare in timp a interdictiei impuse, sau cu privire la localitatile/intinderea teritoriala unde urmeaza sa se desfasoare sarbatorile religioase.

Asadar, Curtea de Apel constata, pe baza acestor argumente, ca dispozitiile legale indicate in preambulul Hot 47/2020 nu cuprind in sine prevederi exprese si limitative referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati constitutionale, iar modalitatea de redactare a art.2 din Hotararea nr.47/2020 creeaza premisele unei aplicari discretionare si de adoptare a unor masuri de restrangere a exercitiului drepturilor si libertatilor, aspect de natura sa contravina atat principiului securitatii juridice, cat si principiului legalitatii restrangerii exercitiului unor drepturi si libertati, in speta a dreptului la libertatea religioasa sub forma participarii active la slujbele religioase din orice localitate din tara, cu exceptia celei de domiciliu.

Fiind un act infralegal, adica subsecvent legii, prin care se stabilesc in concret masurile care urmeaza a fi luate in vederea gestionarii situatiei de urgenta, acestea nu pot decat sa transpuna normele legale. Actul administrativ de aplicare a legii nu poate deroga, nu se poate substitui si nici adauga la lege.

Prin urmare, cum instanta de contencios constitutional a retinut ca actiunile si masurile dispuse pe durata starii de alerta, in temeiul dispozitiilor art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004, nu pot viza drepturi sau libertati fundamentale, cu atat mai mult prin acte normative secundare, cum este hotararea contestata, nu se poate dispune in aceasta maniera.

Asa cum Curtea Constitutionala a statuat in mod constant, din coroborarea normelor constitutionale cuprinse in art. 53 alin. (1) si in art. 115 alin. (6) rezulta ca afectarea / restrangerea drepturilor sau libertatilor fundamentale nu se poate realiza decat prin lege, ca act formal al Parlamentului.

Pe de alta parte, Curtea admite ca manifestarile religioase pot fi limitate / restrictionate in timpul pandemiei cu respectarea cumulativa (nu selectiva) a urmatoarelor conditii:

1. Limitarile sa fie „prevazute (deja) de legea nationala. Legea trebuie sa preceada cronologic formularea restrictiilor, sa fie clara si concisa, accesibila tuturor, nediscriminatorie in intentie si aplicare, iar restrictiile sa nu fie arbitrare si sa ofere suficiente garantii impotriva unei aplicari ilegale si abuzive. Astfel, pentru a fi predictibile, restrictiile trebuie sa se bazeze pe o lege deja in vigoare. Or, din dispozitiile normative aratate anterior, aceasta conditie nu este indeplinita.

2. Limitarile trebuie sa fie nediscriminatorii.

Limitarea manifestarilor religioase prin interdictia participarii la acestea a persoanelor care au domiciliul in alte localitati decat cea in care se desfasoara evenimentele trebuie sa fie aplicata nediscriminatoriu si fata de alte segmente sau zone sociale.

Or, Curtea constata ca in acest segment nu au fost luate masuri similare.

3. Sa fie absolut necesara in limitarea efectelor pandemiei. Statul este cel care trebuie sa faca dovada necesitatii nu in baza unor aprecieri subiective, ci in baza unor consideratii obiective si masurabile (ex: numarul de infectari etc.).

Din observarea documentatiei depuse la dosar, Curtea, desi constata o crestere a numarului de cazuri de imbolnavire in randul populatiei, nu poate retine ca acest element este determinant in luarea masurii contestate de reclamanta, fara o identificare a masurilor alternative care sa raspunda cerintei respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

4. Sa fie proportionala cu scopul urmarit, conditie care decurge din cea a necesitatii. Astfel, restrictiile trebuie sa fie nu doar absolut necesare, dar si proportionale cu pericolul existent.

Din principiile non-discriminarii si neutralitatii statului rezulta obligativitatea statului de a interveni in domeniul vietii religioase intr-o maniera similara cu viata sociala non-religioasa.

Prin dispozitiile contestate din Hotararea nr.47/2020, Curtea observa ca este acordata o atentie disproportionata domeniului vietii religioase prin adaugarea de reguli suplimentare in cazul pelerinajelor de sarbatori, fata de restrictiile generale in vigoare pe acelasi interval temporal nelimitat, la nivelul altor segmente ale vietii sociale, cum sunt de pilda deplasarile la sfarsit de saptamana pentru recreere/practicarea sporturilor de iarna in anumite zone montane, unde aglomeratia este de notorietate si este determinata de persoane venite din alte localitati decat cele de destinatie.

Prin urmare, Curtea constata ca aceste conditii nu au fost respectate de parata, astfel incat, prin reglementarea de la art.2 din H47/2020, a fost incalcata Decizia CCR nr.157/2020, parata continuand sa retina un temei legal declarat neconstitutional in masura in care restrange/suprima drepturi fundamentale, adica art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2004 astfel incat va dispune anularea acestei dispozitii.

* Cititi aici intreaga sentinta