ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


 
ACTUALIZARE 22:00 Casa Regală a României și-a exprimat regretul după trecerea la cele veșnice a profesorului universitar Nicolae-Șerban Tanașoca. 
 
”Principesa Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei române, a primit cu tristețe vestea trecerii la cele veșnice a profesorului universitar Nicolae-Șerban Tanașoca. Alteța Sa Regală, alături de întreaga Familie Regală, transmite condoleanțe familiei îndoliate”, a transmis Casa Regală printr-un comunicat de presă.

La 11 decembrie 2008, Majestatea Sa Regele Mihai I i-a conferit profesorului Crucea Casei Regale a României.
 
Istoricul și filologul român prof.dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului pentru Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a trecut la cele veșnice, vineri, 7 aprilie.

Bizantinolog și balcanolog, cercetător din 1964, Nicolae Șerban Tanașoca a devenit ulterior director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, devenind un apărător al românității aromânilor și un susținător al revenirii României la monarhie.

În mesajul de condoleanțe transmis de Patriarhul României este amintit rolul major pe care eruditul savant l-a avut, in ultimii ani ai vieții,  în calitate de membru colaborator al Comisiei Patristice a Patriarhiei Romane, la buna desfășurare a proiectului de traduceri din opera Sfinților Părinți.

„Am aflat cu tristețe vestea trecerii din această viață a Prof. Dr. Nicolae Șerban Tanașoca, filolog și istoric român, erudit specialist în filologie clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani.

Domnul Profesor Nicolae-Șerban Tanașoca a fost un fiu credincios al Bisericii Ortodoxe Române, aducând în ultimii ani de viață o importantă contribuție, în calitate de membru colaborator al Comisiei Patristice a Patriarhiei Romane, la buna desfășurare a proiectului de traduceri din opera Sfinților Părinți.

În aceste momente de întristare pentru toți cei care l-au cunoscut și apreciat, ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Biruitorul morții și Domnul vieții, să odihnească sufletul său în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi. Veșnica lui pomenire din neam în neam!”, se spune în mesajul de condoleanțe pentru familia îndurerată.

Pe site-ul său, istoricul Filip-Lucian Iorga, care i-a fost student, semnează un text impresionant, intitulat „La plecarea unui celnic”. „Urmaș al vechilor neamuri aromânești de celnici și de cărturari, Badralexi, Hagi-Gogu, Grebenitu și Caprini, rudă cu folcloristul Ioan Caragiani (membru al Junimii și membru fondator al Academiei Române), cu lingvistul Theodor Capidan, cu familiile Mărgărit, Caranica și Bușulenga, Profesorul Tanașoca a fost un apărător al românității aromânilor. Și un partizan nedezmințit al revenirii României la forma monarhică de guvernământ.

Am avut privilegiul ca Profesorul Tanașoca să-mi fie coordonator de teză postdoctorală, la Academia Română. Timp de un an și jumătate, ne-am văzut aproape săptămânal, am discutat deseori despre Primul Război Mondial și despre boierimea română, teme asupra cărora avea o cunoaștere vastă. Alături de colegii doctoranzi, rămâneam mereu uimit de erudiția cu care Profesorul călătorea prin epoci trecute, printre cronici și vechi texte de puțini știute, printre figurile titanilor istoriografiei românești, pe care îi avusese profesori. Nu fără simț critic făcea aceste plimbări în trecut, dar nici fără reverența cuvenită celor de demult”, scrie  istoricul Filip-Lucian Iorga.

Nicolae-Șerban Tanașoca s-a născut la 3 octombrie 1941,  într-o familie de aromâni. O ramură a familiei sale, originară din Peninsula Balcanică, a fost întemeiată de un unchi stabilit, la începutul secolului al 20-lea, în Statele Unite ale Americii.

 A studiat filologia clasică la Universitatea din București, luându-și licența în 1964 , iar doctoratul în 1979. Este profesor la Universitatea Națională de Arte din București și director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Între lucrările sale se pot menționa o antologie comentată de studii asupra literaturii bizantine, traduceri din literatura elină (Platon), bizantină (Diaconul Agapet, Vasile I Macedoneanul) și neogreacă, lucrări consacrate istoriei aromânilor etc. S-a interesat, de asemenea, de istoria modernă a României - a editat amintiri și discursuri ale lui Take Ionescu, a editat împreună cu Sanda Tătărescu-Negropontes Mărturii pentru istorie din moștenirea scrisă a lui Gheorghe Tătărescu. 

Prof.dr. Nicolae Șerban Tanașoca, considerat de fostul său student „un celnic printre istoricii români” și „unul dintre ultimii mari savanți umaniști pe care îi aveam”, explica, într-un interviu, de ce, la capitolul alfabetizare, popoarele ortodoxe au fost cele mai puțin alfabetizate.  
 
Prof.Dr. Nicolae-Șerban Tanașoca:

„După știința mea, Imperiul Bizantin, cea mai strălucită formațiune politică de religie creștină ortodoxă, a fost, cel puțin până în secolul XIII, dacă nu până la încheierea mileniului său de existență, net superior cultural Occidentului. Când au intrat în Constantinopol, în vremea lui Alexie Comnenul, cruciații occidentali își băteau joc de bizantini, maimuțărind actul scrierii! Cavalerii apuseni nu erau toți foarte alfabetizați. Și nici foarte civilizați. Ei au cerut, de pildă, bizantinilor să practice ordaliile ca procedură judiciară, era vorba ca eventualii doi împricinați să-și bage mâinile în foc, iar acela a cărui mână avea să ardă să fie vădit prin aceasta vinovat de necinste. Bizantinii au respins procedura, declarând ritos: Aristotel susține cu dreptate că orice materie organică este distrusă de foc, a practica ordalia înseamnă a-l sfida pe Dumnezeu care a așezat această rânduială naturală”.