Primele dovezi despre existența acestui monument au fost identificate de avocatul Iulian Rusanovschi în ziarul Cuvânt Moldovenesc din 8 octombrie 1933, unde apărea o fotografie ce surprindea o secvență din ziua sfințirii. De edificarea monumentului în perioada interbelică s-a preocupat Căminul Cultural ASTRA Basarabiei, alcătuit din intelectualii locului, sub președinția plutonierului Roșca Alexandru, ajutat de soția sa doamna Roșca Elisabeta, învățătoare în Bubuieci și preotul Alexandru Cociubinschi, paroh în comuna Bubuieci. Pentru realizarea monumentului s-au cheltuit 9000 lei, bani colectați de soții Alexandru și Elisabeta Roșca. 

 

Monumentul a supraviețuit ocupării Basarabiei de către Imperiul sovietic, însă a fost distrus la începutul anilor -70 de către o familie din Bubuieci care locuia în imediata apropiere a monumentului și care a dorit să reconstruiască gardul gospodăriei în sensul extinderii acestuia. Considerând că monumentul nu prezintă nici o importanță pentru comunitate, acesta a fost demolat pentru a face loc edificării unui gard.

 

Lucrările de restabilire prin reconstituire a monumentului au început la 1.08.2021, când meșterul Vladislav Lozan a fost contractat în vederea sculptării obeliscului în piatră de Cosăuți. Pe parcursul lunii august, sculptorul Veaceslav Jiglițchi a lucrat în bronz o piesă de o frumusețe rară, care reprezintă o cască a unui militar român, flancată de laurii victoriei. Pe baza monumentului, în partea din față a fost trecut următorul text: 

Pe latura din spate a fost sculptat un alt text menit să eternizeze acțiunile de restabilire a monumentului eroilor români din Bubuieci:

Monumentul poartă asupra sa și numele eroilor căzuți în luptele din Primul Război Mondial în speranța refacerii țării:

 

La eveniment a participat și garda de onoare a Armatei Naționale, echipa port drapel alături de fanfara Armatei și echipa cu salve. De asemenea, au fost prezenți primarul Igor Moraru, profesorul univ. Ion Negrei, o delegație de preoți din Iași, ansamblul de muzică populară Brîuleț din cadrul liceului Toader Bubuioc etc.

 

„Restabilirea acestui monument reprezintă un omagiu adus eroilor reîntregitori din comuna Bubuieci, iar evenimentul de astăzi este o lecție de istorie pentru generația tânără, dar și o speranță că acest loc de memorie va dăinui etern fără a fi pradă vicisitudinilor istorice. O țară se apără cu o armată puternică, dar și cu un monument de care sunt legate sute de inimi. Iată de ce bolșevicii au distrus majoritatea monumentelor românești din Basarabia (estul României), în încercarea lor obsedată de a ne mancurtiza și de a crea „homo sovieticus”,   a menționat avocatul Iulian Rusanovschi.

 

 

„Prin edificarea acestui monument se creează un nou loc de memorie închinat eroilor români căzuți în luptele Primului Război Mondial, eroi care au contribuit esențial la răsturnarea țarismului  și la reinstaurarea unui regim democrat pe teritoriul dintre Prut și Nistru, evenimente ce s-au încununat prin reîntegirea Basarabiei cu România”, consideră istoricul Ion Negrei. VIDEO:

 

Începând cu 1942 Serviciul Tehnic al plășii Bălți a preluat sarcina amenajării și finisării cimitirului eroilor români dezrobitori din orașul Fălești. Prin procesul verbal din 14 decembrie 1943 întocmit de Ion E. Ciulean, inspector administrativ provincial și A. Isacovici în calitate de prim-pretor la Plasa Fălești, se constată faptul că cimitirul eroilor a luat ființă și are un număr de 299 eroi înhumați. Este în curs de organizare. Din lipsa materialelor necesare nu s-a putut termina împrejmuirea. Partea de sus a cimitirului este destinată Parcului Eroilor. 

Pe parcursul anului 1943, Directoratul Afacerilor Administrative din cadrul Guvernământului Basarabiei alocase suma de 100.000 lei pentru finisarea lucrărilor de la Cimitirul Eroilor, lucrări de amenajare, edificare a gardului și plantare a florilor și pomilor decorativi, bani care au fost depuși în numerar la Casa Coni. În primăvara anului 1943 s-a dispus plantarea salcâmilor pe locurile degradate din fața Cimitirului Eroilor, însă lucrările aveau să fie executate în toamna acelui an de către Serviciul Silvic Bălți. Concomitent, Primăria Fălești a alocat în bugetul general pe anii 1942/1943 suma de 5000 lei pentru confecționarea coșciugelor în care urmau să fie reînhumați eroii din cuprinsul plășii Fălești. Într-un final, cimitirul fusese inaugurat la 30 mai 1943 în prezența autorităților civile și militare de atunci.

Conform unor mărturii ale locuitorilor orașului Fălești, mărturii ce nu au putut fi verificate documentativ, cimitirul eroilor ar fi fost distrus definitiv la începutul anilor *50,  pe acel loc fiind edificat sediul unei instituții de învățământ (astăzi Liceul cu predare în limbă rusă Alexandr Pușkin). În timpul efectuării lucrărilor de edificare a monumentului au fost descoperite mai multe bucăți de oase, care se presupune că aparțin militarilor români căzuți în Cruciada împotriva comunismului. De asemenea, mai mulți oameni din Fălești susțin că prin anii *60, când a fost tras apeductul pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt, au fost scoase din pământ cu excavatorul  sumedenie de oase care aparțineau militarilor îngropați în vechiul cimitir, inclusiv haine și căști ostășești.

Inițiativa restabilirii acestei opere comemorative de război aparține avocatului Iulian Rusanovschi, care, împreună cu Asociația MONUMENTUM și vicepreședintele Consiliului Raional Fălești – Tambur Veaceslav, a început lucrările de edificare în noiembrie 2020. Restabilirea cimitirului se datorează donațiilor consistente efectuate de antreprenorul Andrei Semenciuc din comuna Năvârneț, Viorel Babei din Fălești, preotul Mircea Bejenaru din parohia Tișăuți, Suceava, dar și datorită susținerii Consulatului General al României la Bălți, condus de Consulul General Petrișor Ionel Dumitrescu.

 

Opera comemorativă de război este formată din 10 cruci militare înconjurate de o bordură și 12 stâlpi lucrați în piatră de Cosăuți, în mijlocul cărora se află un crucifix de peste 2 metri sculptat în piatră de Vratza (Bulgaria) de meșterul clujean Andrei Răileanu. La baza crucifixului au fost scris în piatră următorul text care să amintească despre jertfa Armatei Române:

 

Pe parcursul lunilor iulie și august, echipa meșterului Ion Răileanu a amenajat zona de protecție a monunumentului prin instalarea unui gard din beton armat și pavarea unei alei de acces de peste 23 metri lungime.

Miercuri, 15 septembrie, Cimitirul Eroilor Români a fost sfințit de către episcopul Antonie de Bălți din cadrul Mitropoliei Basarabiei împreună cu 3 preoți din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cu sediul la Iași. La eveniment a participat Consulul General al României la Băți – Petrișor Ionel Dumitrescu, vicepreședintele raionului Fălești Tambur Veaceslav, istoricul Anatol Petrenco, reprezentanții Direcției Generale Educație și Cultură, elevii liceului Mihail Eminescu alături de alți invitați  de seamă.

 

„În felul acesta s-a făcut un act de dreptate, de recuperare a unei pagini triste de la Fălești, o urmă românească care s-a încercat să fie ștearsă din acest spațiu, și anume cimitirul eroilor români căzuți pentru dezrobirea Basarabiei”, spune Preasfințitul Antonie, episcop de Băți din cadrul Mitropoliei Basarabiei.

„Restabilirea acestei opere comemorative de război, reprezintă un act de igienă spirituală față de cei 299 de militari căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei, care au fost condamnați uitării de regimul stalinist. Acest monument confirmă afirmația că eroii nu mor niciodată, iar jertfa lor va rămâne vie în sufletele noastre până la sfârșitul veacurilor”, a menționat avocatul Iulian Rusanovschi.

„Am reușit să edificăm acest monument al eroilor români căzuți la datorie în Basarabia. Noi astăzi prin ceea ce am făcut, am dat cinste și glorie memoriei ostașilor și le promitem că întotdeauna lecțiile lor le vom urma și le vom duce la bun sfârșit pentru un viitor luminos și pentru o cale demnă de urmat pentru copiii noștri”, afirmă Petrișor Ionel Dumitrescu, Consul General al României la Bălți.

Iar istoricul Anatol Petrenco a făcut o incursiune prin evenimentele de acum 80 de ani, menționând: „Militarii unde mureau, erau îngropați în cimitirele satelor. Așa a fost un ordin. Și atunci aici, în Fălești, aici, unde suntem noi, era marginea localității, era un cimitir și au fost îngropați, unde este acum clădirea liceului”, povestește Anatol Petrenco, profesor de istorie.