ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ultima postare despre problema că dîrele albe din urma avioanelor a adus nesperat de multe reacții pozitive - în cadrul articolului ActiveNews și pe Facebook sau Instagram - , de la oameni preocupați si ei, de aceleași probleme. Mi-a venit inima la loc: nu sînt singura vinovată de "conspiraționism”, pe lume! Căci înțeleg ca așa se numește acum gîndirea critica si tupeul monumental de a o exprima, în spații publice.

Printre cei care contestă (putini, față de majoritatea celor care au comentat și răspândit postarea mea) pînă și dreptul nostru constituțional de a ne pune întrebări si a le formula cu voce tare sau în scris, fără a da sentințe, cu privire la un fenomen straniu, pe care îl vedem cu ochii noștri și pe care nu reușim sa îl explicam cu argumentele oficiale, am remarcat cîteva eterne abordări, menite sa ne intimideze și sa ne închidă gura, și pe care aș vrea să vi le prezint, mai jos.

1. Dacă nu știam, dîrele albe nu sînt fum, caci prin arderea kerosenului (aka benzina avio), nu se degaja fum, ci aburi. Iar, dacă nu știam atîta lucru, înseamnă ca am făcut școala degeaba, ne lipsește discernamintul si sîntem incapabili de raționament științific.

2. Dacă nu știam, "aburii” iau, in anumite condiții, formă "condensată”, de aia se văd albi, lătăreți, brăzdînd cerul, de la un capăt la altul, ceea ce m-a nedumerit, caci nu cunosteam termenul compus de "abur condensat”, ci doar pe cele simple si clasice, corespunzătoare stărilor apei, în natură: lichidă (după condensare), gazoasă (după evaporare) și solida (după îngheț).

3. Dacă nu știam, "aburii condensați” înseamnă particule de apa care îngheață, la temperaturi foarte mici, specifice înălțimilor mari, la care zboară aeronavele. Ceea ce mărturisesc ca m-a tulburat: brusc, vorbim si de aburi, si de condens, si de gheata plutitoare, cînd ne referim la dîre, indiferent de diferențele de altitudine ale aeronavelor aflate in zbor si, deci, de temperatura aerului. Aceste formațiuni, ce sint in același timp si gazoase si lichide si solide, după cum a reieșit din definiția științifică data "aburilor condensați”, ramîn practic înghețate si, mai ales, suspendate, sub forma urmelor albe, pe care le vedem noi, de la sol. Ceea ce m-a mirat iar peste măsura, caci știam ca, doar in forma sa gazoasă, apa din natură poate pluti (sub formă de nori, la altitudini între 2000 si 12.000 de metri, pe care le atinge un cumulonimbus, de multe ori), iar cînd ajunge in stare lichida sau solida, trecind dincolo de ceea ce se numește "punctul de rouă”, cade pe pămînt, supunîndu-se eternei forțe gravitaționale, ca ploaie, ninsoare sau un amestec al celor două, numit lapoviță. Daca nu s-au schimbat cumva legile fizicii, între timp….

4. Dacă nu știam, "aburii condensați” există de la începutul aviației! Ceea ce m-a făcut sa rememorez cerul din vremea copilăriei si adolescentei noastre, acum 20-30 de ani, si sa constat ca pe atunci dîrele lătărețe nu se vedeau si ca nu s-au vazut deloc, pina acum vreo 10 ani. Sau ca urmele lăsate de aeronave pe vremuri erau scurte, subțiri si disipabile, aproape instantaneu, pe cind cele din prezent, sînt late, lungi de la un capat la celălalt al cerului si, mai ales, persistente.

5. Dacă nu știam, anumite întrebări nu se pun, din principiu, atunci cînd știința a dat cu "debunked” demult in "core”-ul nedumeririle noastre. Ca nu orice subiect are nevoie de dezbatere pro si contra, cînd unele lucruri au fost deja stabilite. Ca "nu avem nevoie de o <știință>, care are deja toate răspunsurile si ne interzice sa (ne) punem întrebări, fix ca o secta religioasă, ce le cere adepților sa o urmeze orbește”, este un argument tipic "conspiraționist” si ar trebui sa ma rușinez de el. Si ca muștruluiala primită in comments, de la adultul care nu își (mai) pune întrebări, ar trebui sa ma facă sa uit, ca un copil timorat si impresionabil ce nu sint, ca nu mi s-a răspuns nici a treia oară, la re-re-formulata întrebare "de ce nu se vedeau <aburii condensați> de la nivelul solului, acum 20 de ani?”.

6. Dacă nu știam, "aburii condensați” se vedeau de la nivelul solului, si acum 20 de ani, dar nu mai țin eu minte, că nu mă ajută memoria. Si ca ma fac datoare sa respect principiul "burden of proof”, adica sa imi sustin afirmațiile contrare, cu probe. Sau, dacă nu, să tac din gură. Prin urmare, la propunerea mea de a aduce FIECARE, drept dovezi materiale, imagini video din filme vechi, în care apar aeronave în zbor, ca sa le comparam cu cele de azi si sa vedem care e diferenta și dacă URMELE DE ACUM SINT SAU NU IDENTICE CU CELE DE ATUNCI, mi s-a răspuns cu o tăcere tare "demnă”, da’ prelungă…

7. Dacă nu știam, cunoscuții mei s-au îmbolnăvit toți, pentru ca au stat, pe pîrtie, în frig, explicație ce m-a contrariat iar peste măsura, pentru ca toți amicii de care vorbesc sint oameni de munte, ce se dau, an de an, cu skiurile si placa, si care nu s-au mai îmbolnăvit in nici o iarna anterioară, in bloc, prezentind fără excepții simptome nasoale de enteroviroza. In plus, chiar si după narativa oficială, virusurile mor la frig, nu prospera.

8. Dacă nu știam, chiar dacă ar fi să se sprayeze, de la o altitudine de 10.000 de metri, cu metale grele sau alte chimicale, substanțele ar avea șanse zero sa ajungă fix în aglomerațiile umane țintite, datorită vîntului de altitudine, care suflă și cu 50 de kilometri la oră. Ceea ce m-a nedumerit iar, caci, dacă ar fi sa fie adevărat, ar face praf conceptul de "ploi locale” si ar însemna că norii de deasupra Bucureștiului nu udă niciodata Bucureștiul, ci eventual Deduleștiul sau Piteștiul, ca într-un joc etern de-a-v-ați-ascunselea, ba cu ploaia, ba cu oaia.

Gata. Atît pentru azi. Mai rîdem și mîine.