ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O analiză a zilei de 6 ianuarie 2021 realizată de reporterul The Epoch Times Joseph M. Hanneman la un an de la evenimente și tradusă parțial pentru cititorii ActiveNews. La final, puteți viziona documentarul jurnalistului Tucker Carlson - PRIGOANA PATRIOȚILOR.

„Bastonul din oțel călit producea un sunet teribil când lovea craniul Victoriei White. Se auzea fie ca un pocnet surd, fie ca o plesnitură mai ascuțită, în funcție de locul din capul ei cu care arma metalică făcea contact.

„Vă rog, nu o bateți!”, striga un bărbat din mulțime.
 
Era un adevărat haos la intrarea tip tunel de la West Terrace a Capitoliului SUA în după-amiaza zilei de 6 ianuarie 2021. Afară, mii de persoane care participaseră la mitingul „Salvați America” al președintelui Donald Trump se îmbulzeau pe terasă, în timp ce grupuri de agitatori se confruntau cu poliția în apropierea pasajului.
 
O cacofonie aproape demonică răzbătea de sub bolta tunelului.
 
„Nici măcar nu te-am atins”, urla o femeie. „Am nevoie de ajutor! Am nevoie de ajutor!”, striga un bărbat.
 
„Ridicați-vă, ce naiba!”, a tunat un ofițer de poliție îmbrăcat în echipament de protecție. „Ieșiți afară!”, a strigat un altul.
 
Apoi, un țipăt înfiorător, urmat de sunetul strident al unei sirene de urgență.
 
După ce a lovit-o de mai multe ori pe White în cap, ofițerul în alb și-a pus bastonul în toc. Apoi, cu mâna stângă neînarmată, i-a dat un pumn în față.
 
„Oh, nu, nu, nu! Vă rog! Vă rog, nu o bateți!”, a strigat cineva, fără succes.
 
După ce a lovit-o pe White cu toată puterea pumnului de trei ori în cap, ofițerul în alb a făcut o pauză. Apoi, i-a mai aplicat încă două lovituri. A prins-o de părul de la ceafă și a tras-o zdravăn.
 
White părea amețită și confuză. Avea o privire inexpresivă. Un alt ofițer a intervenit cu propriul baston, aparent în încercarea de a preveni alte lovituri. Ofițerul în alb a apucat brațul colegului său, împingându-i bastonul.
 
Violența aproape incredibilă exercitată asupra lui White, o persoană neînarmată, de 1,60, contrastează puternic cu versiunea foarte răspândită, potrivit căreia 6 ianuarie nu a fost altceva decât o insurecție desfășurată de mulțimi de susținători ai lui Trump care doreau să răstoarne guvernul.
 
White a fost o victimă a brutalității. Avocatul ei pregătește un proces civil. Aceasta este una dintre poveștile ascunse ale zilei de 6 ianuarie, dezvăluită doar după ce un judecător federal a ordonat ca trei ore de înregistrări video ale camerelor de supraveghere deținute de Departamentul de Justiție al SUA să fie puse la dispoziția avocatului lui White.

Divizarea politică este tot mai accentuată
 
Voluminoasa acoperire mediatică din săptămânile care au precedat aniversarea unui an de la 6 ianuarie demonstrează prăpastia de proporții tot mai mari dintre americanii de diferite orientări politice. Versiunea predominantă despre ce s-a întâmplat atunci este că susținătorii lui Trump, stârniți de discursul său din 6 ianuarie susținut în parcul Elipsa, au descins la Capitoliul SUA într-o încercare violentă de a răsturna democrația. 
 
O mulțime impresionantă de susținători ai lui Trump - estimările au variat între 30.000 și 2 milioane de oameni - a umplut parcul Elipsa pentru a-l asculta pe președinte denunțând ce s-a întâmplat la alegerile din 2020. Trump susținea, alături de milioane de simpatizanți, că frauda electorală generalizată în state-cheie precum Pennsylvania, Michigan, Georgia, Arizona și Wisconsin l-a privat de un al doilea mandat și l-a instalat pe democratul Joe Biden într-o președinție ilegitimă.
 
Discursul a început cu aproximativ o oră mai târziu decât era programat. Cu mult înainte ca Trump să își încheie discursul, un grup de protestatari a reușit să treacă de o barieră păzită slab de pe aleea pietonală a Capitoliului. Apoi s-au deplasat în grabă spre clădirea Capitoliului. Până când mulțimea de participanți la miting a parcurs lunga distanță până la clădirea Capitoliului, gardul perimetral și panourile de securitate care indicau că accesul în zona respectivă era restricționat fuseseră îndepărtate metodic.
 
În timp ce zeci de mii de protestatari înconjurau Capitoliul, au izbucnit focare de violență. Au fost sparte geamuri, iar protestatarii au pătruns înăuntru, imediat după ora 14:00. La alte intrări, protestatarii au găsit ușile întredeschise și au pășit înăuntru ca niște turiști.
 
Circumstanțele în care au avut loc cele mai grave violențe sunt puternic contestate, dar rezultatele au fost reale. Ashli Babbitt, susținătoare a lui Trump, în vârstă de 35 de ani, a fost împușcată mortal de un ofițer al Poliției Capitoliului în timp ce încerca să intre în Speaker's Lobby. White și alții au fost bătuți de poliție în tunelul de la West Terrace sau în apropierea acestuia, spun avocații.
 
Aproximativ 140 de polițiști au fost răniți în timpul confruntărilor cu insurgenții. Ofițerul de poliție al Capitoliului Brian Sicknick a murit pe 7 ianuarie 2021, deși în cele din urmă s-a stabilit că moartea sa a fost din cauze naturale. Ofițerul de poliție al Capitoliului Howard Liebengood și ofițerul de poliție al Poliției Metropolitane din Washington Jeffrey Smith - ambii fiind de serviciu la Capitoliu - și-au luat viața în săptămânile de după 6 ianuarie.
 
Președintele Joe Biden a descris ziua de 6 ianuarie ca fiind „cel mai grav atac asupra democrației noastre de la Războiul Civil încoace”. Associated Press a afirmat că acesta a fost „cel mai puternic atac asupra sediului democrației americane de la Războiul din 1812 încoace”. Steven Sund, fostul șef al Poliției Capitoliului SUA, l-a numit „un atac violent, coordonat, asupra Capitoliului Statelor Unite comis de mii de insurgenți înarmați și bine echipați”.
 
Mulți americani nu văd aceste cuvinte ca fiind simple hiperbole, insistând pe ideea că niște mulțimi provocate de Trump au intenționat să perturbe total Congresul SUA și să dea jos guvernul federal.
 
De cealaltă parte a prăpastiei politice se află cei care resping această versiune dominantă, afirmând că, deși 6 ianuarie a fost o zi în care s-au întâmplat multe lucruri, evenimentele nu au reprezentat o insurecție. Ei consideră că această caracterizare este o metodă convenabilă de a suprima adevărul.
 
Adevărata istorie a zilei de 6 ianuarie, cred ei, rămâne ascunsă în cele aproximativ 14.000 de ore de înregistrări video surprinse de camerele de supraveghere din jurul Capitoliului. Anumite secvențe din aceste filmări vor fi, fără îndoială, desecretizate, pe măsură ce unele dintre cele peste 725 de persoane arestate pentru presupuse infracțiuni legate de 6 ianuarie vor fi judecate.
 
Indiferent de modul în care este descris haosul din acea zi nefastă, un lucru pare clar. Povestea întreagă a zilei de 6 ianuarie nu a fost spusă. Un an mai târziu, moștenirea zilei de 6 ianuarie este un șir de întrebări tulburătoare - ale căror răspunsuri ar putea zgudui politica americană și ar putea adânci prăpastia dintre cetățenii săi.
 
Există dovezi de trădare sau de instigare la revoltă?
 
Ca răspuns la violențele de la Capitoliu, FBI a demarat una dintre cele mai ample anchete din istoria sa. Agenții au analizat filmări făcute cu telefoane mobile, postări de pe rețelele de socializare, înregistrări video ale camerelor de supraveghere și ale poliției, pentru a-i identifica pe cei care se aflau la Capitoliu în acea zi. FBI a deschis o linie telefonică națională pentru sesizări și a publicat videoclipuri și fotografii ale protestatarilor. Informații au venit din mai multe surse, inclusiv de la vecini și membri de familie care și-au denunțat rudele.
 
Dintre cele peste 725 de persoane arestate în ultimul an, niciuna nu a fost acuzată de trădare sau instigare la revoltă. Cel puțin 225 de inculpați au fost acuzați de agresiune, rezistență sau împotrivire față de poliție, dintre care 75 ar fi folosit o armă mortală sau periculoasă sau ar fi provocat vătămări corporale grave unui polițist.

Cea mai frecventă acuzație pronunțată de procurorii federali - care a vizat 640 de persoane - a fost pentru intrarea sau rămânerea într-o clădire sau într-o zonă federală cu acces restricționat.
 
Aproximativ 40% dintre toți cei arestați au fost acuzați de împiedicarea sau încercarea de a împiedica o procedură oficială - certificarea voturilor Colegiului Electoral de la alegerile prezidențiale din 2020.

Dintre cele 165 de persoane care au pledat vinovate până în prezent, aproape 90 la sută dintre cazuri au presupus contravenții. Restul au fost infracțiuni.

Există vreo concluzie a anchetei?

Președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi (democrată, California), a numit un comitet special pentru investigarea evenimentelor din 6 ianuarie și a actelor de violență aferente. Operațiunea acestui grup este încă în desfășurare. Concluziile preliminare ar putea fi făcute publice până în vară. Membrii republicani ai Camerei își desfășoară propria anchetă, dar se plâng că democrații refuză să coopereze sau să împărtășească informații cu colegii lor republicani.
 
Comitetul pentru Securitate Internă și Afaceri Guvernamentale al Senatului și Comitetul pentru Regulamente și Administrație au emis un raport privind asaltul asupra Capitoliului, în care se menționează o serie de greșeli ale serviciilor de informații și ale forțelor de ordine care au făcut posibile acele acte de violență.
 
Printre constatările din raportul Senatului se regăsește faptul că nici FBI, nici Departamentul de Securitate Internă nu au emis buletine oficiale de informare privind riscul producerii unor incidente violente la Capitoliu pe 6 ianuarie.
 
La sfârșitul zilei de 5 ianuarie, biroul din Norfolk al FBI a transmis un raport informativ cu privire la situația din zonă, avertizând asupra unor persoane care călătoresc la Washington pentru a declanșa „un război” la Capitoliu, dar agenția nu a considerat credibile postările online care îndemnau la violență.
 
Poliția Capitoliului nu a avut un plan operațional la nivelul întregului departament sau un plan referitor la personal pentru sesiunea comună a Congresului din 6 ianuarie, se arată în raport. De asemenea, raportul a criticat lipsa de pregătire pentru tulburări civile și faptul că polițiștii de rând nu au primit echipament de protecție de bază.
 
Cine a provocat asaltul asupra Capitoliului și actele de violență?
 
Presa independentă și mai mulți investigatori online au tras un semnal de alarmă cu privire la prezența unor indivizi, care nu au fost puși sub acuzare, din rândul celor care au intrat primii în Capitoliu, în jurul orei 12:50. Aceștia au jucat un rol central în pătrunderea în clădire, au încurajat protestatarii să se îndrepte spre Capitoliu și au condus oamenii în clădire. Cu toate acestea, ei nu au fost arestați, inculpați sau identificați de FBI ca fiind printre cei căutați.” Citiți în articolul-sursă cine au fost aceștia.
 
Autorul analizei publicate în The Epoch Times, Joseph M. Hanneman, se mai întreabă:
  • cum se explică faptul că unii actanți importanți nu au fost inculpați, precum și
  • dacă persoanele arestate în data de 6 ianuarie pot fi considerate deținuți politic.
În plus, el
  • face o trecere în revistă a persoanelor decedate/ucise în acea zi și, nu în ultimul rând,
  • arată modul în care democrații au profitat de pe urma evenimentelor din 6 ianuarie 2021, folosindu-le împotriva adversarilor lor politici.
 
Hanneman îl citează pe republicanul Rodney Davis, care a afirmat: „Din păcate, în ultimele douăsprezece luni, democrații din Camera Reprezentanților au fost mai interesați să exploateze evenimentele din 6 ianuarie în scopuri politice decât să deruleze o investigație elementară privind breșele de securitate constatate în acea zi.”
 
Analiza integrală poate fi consultată în original AICI.

Dar ce s-a întâmplat exact pe 06.1.2021 și cât de mult din ceea ce s-a spus a fost o minciună? Vă prezentăm spre edificare documentarul lui Tucker Carlson, în original, în trei părți.

The Patriot Purge / Prigoana Patrioților:

Partea I Partea a II-a Partea a III-a