ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


A spus că e de acord cu „uniunile civile” între persoane de același sex. A mai spus, în pandemie, că susține închiderea bisericilor de Paști, numindu-i „cretini” pe oamenii care doreau să ia parte la slujba de Înviere. A vorbit despre „derapajele” Înaltpreasfințitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, pentru că făcea apel la deschiderea bisericilor de Paști. Numele lui este Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii și ex-candidat la prezidențiale, cu rezultatul fuliminant de 5,7%. Este tipul noului intelectual al noului normal. Cel invers. Dacă n-ar fi purtat numele tatălui său cu siguranță că astăzi n-ar fi auzit nimeni de Domnul 5,7%, procente asigurate de altfel de șeful lui, securistul Traian Băsescu. În plus, voia să fie președinte dar din momentul declarării pandemiei nu a mai ieșit, literalmente, trei luni din casă. Cum voia să conducă țara? De sub masă?
 
Frăția securiștilor guralivi
 
Moralistul de azi, el însuși un fiu de turnător al Securității, nu a părut deranjat că un ditamai securist ca Traian Băsescu îl pune în parbrizul PMP, ca pe-un cățeluș chinezesc care dă din cap mecanic, ca să nu zicem ca prostul. N-avea cum să se supere. De alfel, securita e boală de familie. Partenera lui de pandemie este Ioanei Prândurel, care îl are ca bunic din partea mamei pe temutul general de Securitate Gheorghe Ceaușu, fostul șef al unității autonome a C.I. din DSS, coleg de generație cu Nicolae Pleșiță, potrivit dezvăluirilor jurnalistului Bogdan Tiberiu Iacob. Istoricul Adrian Majuru îl consideră pe tatăl ipochimenului asasinul moral al lui Mircea Vulcănescu. Să-i dăm cuvântul: "Și în timp ce spurcăciunea de Alexandru Paleologu încasa purcoaie de bani prin Uniunea Scriitorilor de la Securitate pentru turnătoriile lui, victima sa, trădată și ucisă, Mircea Vulcănescu, se stingea lent și dureros la Aiud. Iar fiul acestui turnător asasin, imoral ca tatăl sau și cu ușor retard în imediat, Toader Paleologu, este în continuare în cărțile puterii și visează la un fotoliu de primar [umflat cu pompa până la cel de președinte - nota red.]. Această micro-dinastie Kim a României rămâne în cărțile serviciilor și în defavoarea noastră.” 

În ziua în care mii de bucureșteni urcă Dealul Patriarhiei pentru a se închina moaștelor Sfântului Dumitru, Paleologu a găsit de cuviință să mai arunce o găleată de zoaie în capul credincioșilor. Și al episcopilor BOR.  Într-un interviu pentru site-ul fostului Radio Europa Liberă, care  îi servește la fileu pe modelul „noi ne facem că întrebăm”, dvs dați drumul la dejecții, Paleologu afirmă: „Problema este că în interiorul Bisericii Ortodoxe există ceea ce s-ar numi în engleză o „lunatic fringe”. Nu îmi vine să o numesc extremistă sau ultraortodoxă, pentru că ar însemna să-i dăm un conținut doctrinal. E vorba de un curent marginal format din țăcăniți pentru care masca, de exemplu, este semnul Anticristului. E de un comic extraordinar. Anticristul în viziunea lor este mascat. Au elaborat tot felul de absurdități pe tema aceasta: că masca schimonosește chipul lui Hristos, că este o blasfemie, tot felul de absurdități”
 
Ce omite să spună Theodor Paleologu este că omul chiar are în el chipul lui Dumnezeu și oricine adaugă ceva artificial înfățișării omenești, că e vorba despre operații de schimbare a sexului sau de o „banală” mască nedezlipită de figură, alterează chipul primordial sădit de Creator în om. „Omul a fost cinstit prin însuși actul creației sale cu calitatea de chip al lui Dumnezeu, întrucât prin ea i s-a sădit înrudirea și relația lui cu Dumnezeu. Dar această calitate se menține și se dezvoltă prin relația continuă cu Dumnezeu de care omul e capabil și după care se cere prin sufletul său. Chipul e un „dar” și o „misiune”, cum spune și Vîșeslavțev”, scrie Pr. prof. Dumitru Stăniloae în Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1, pag. 411, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2010.
 
"Demenți" în BOR

Atacul fostului ministru al Culturii, un „intelectual rasat” din buzunarul mic, de mărunțiș, al lui A. Pleșu, cu aere de demiurg ( Paleologu s-a luat la trântă și cu Cristi Puiu, despre care a spus  ”n-a priceput cele "Trei dialoguri" ale lui Vladmir Soloviov? Putea să întrebe, îi dădeam bibliografie: masca de protecție nu este un semn al Anticristului...” ) a mers crescendo. De la „țăcăniți”, a sărit direct la ”demenți”. Ne mirmăm că nu a făcut-o direct la Trinitas TV, unde este invitatul regulat al lui Sever Voinescu Cotoi de la revista Dilema lui Pleșu.

Sentimentul meu este că ierarhia nu are suficient curaj să-i contreze din interiorul Bisericii. Eu cred că face o mare greșeală ierarhia fiind atât de timorată, pentru că ar trebui să uzeze de autoritatea spirituală pe care o are și să pună capăt acestor aberații. Pentru că este un cancer care roade măruntaiele Bisericii Ortodoxe.
 
Nu trebuie să menajezi niște demenți și, din acest motiv, să ai o poziție ambiguă cum, din păcate, se întâmplă în ultima vreme!”, spune Paleologu, după ce a fost întrebat ce ar trebui să facă Sinodul pentru a ține sub control astfel de „țăcăniți” și a-i proteja astfel pe credincioși de astfel de  influențe??!
 
În loc să spună că, din punct de vedere teologic, cancerul care roade Biserica este secularizarea prin renunțarea la valorile specifice și perene ale Ortodoxiei, Theodor Paleologu se apucă să le dea lecții episcopilor, acuzându-i că au preluat din atitudinea „facțiunii dure” a credincioșilor și s-au apucat să mustre autoritățile pentru restricțiile impuse Bisericii, în loc să-și certe credincioșii, făcându-le educație pandemică: „Un păstor trebuie să fie un educator în primul rând. Îi văd mai degrabă în defensivă, timorați. Și la asta se mai adaugă ceva. De circa zece ani sau mai puțin a apărut un anticlericalism foarte virulent, cum nu a mai existat înainte, foarte vulgar și foarte agresiv. Evident că ei au dezvoltat un complex obsidional și au impresia că sunt asaltați. Și, atunci, „the lunatic fringe” apare ca o trupă pe care te poți baza. Or, după părerea mea e un calcul greșit: nu te poți baza pe ei. Scopul lor e să ia Biserica ostatică, de fapt, și să impună delirurile lor întregii Biserici”, pretinde fostul candidat „conservator” al PMP la președinție.

Or, rolul unui cleric nu este unul politic și nici unul de activism social, cum dorește să traseze liniile Theodor Paleologu, ci acela de educator și luminător al creștinilor în duhul învățăturii lui Hristos și împotriva „contestărilor străine”. „Sfinții Părinți leagă strâns slujirea învățătorească și cea pastoral-conducătoare de cea preoțească, săvârșitoare a Tainelor. Mirenii își pot da învățături și îndemnuri de la persoană la persoană, dar răspunderea pentru luminarea întregii comunități în întreaga învățătură a lui Hristos o au episcopii și preoții. Prin învățătură se apără trupul lui Hristos cel tainic de contestările străine”, scrie pr. prof. Dumitru Stăniloae în Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 2, pag. 254, EIBMO, București, 2010.
 
La moaște cu testul Covid

Ajungând la subiectul fierbinte al ultimelor zile, pelerinajele, alea doar cu buletinul, despre care jurnalista deservitoare de la blogul REL spune că „în alte țări - catolice, e drept - nu au existat astfel de conflicte și nici nu s-au văzut scene precum cele de la Iași”, Paleologu oferă răspunsul așteptat: „Eu nu am auzit niciun episcop catolic mieunând ca o pisică chinuită și spunând că, „vai, nu ne lasă guvernul să vă primim la liturghie”. Afirmațiile de genul acesta sunt iresponsabile și nedemne de un episcop!” , a mai spus Paleologu cu trimitere la PS Ignatie al Hușilor, ÎPS Teodosie al Tomisului și ÎPS Teofan al Moldovei și Bucovinei.
 
Cât despre intrarea la racla cu moaște pe bază de buletin, Paleologu  spune că pelerinii ar fi trebuit „triați” în funcție de buletinul de testat de covid.  „Să limitezi accesul la raclă la locuitorii Bucureștiului este de o monumentală prostie. Este o aberație. Să limitezi, eventual, la cei care au făcut testul Covid. E mai relevant decât dacă au sau nu buletin de București”.

Și mai spune  Paleologu ce ar vrea el: clerul să fie curajos. Periind ușor „atitudinea ierarhiei și a BOR” care „a fost responsabilă pe parcursul întregului an”, Paleologu își revine repede, acuzând: „Ceva, însă, se întâmplă în ultimele săptămâni. Un fel de demisie față de fracțiunea delirantă, pentru că altcumva nu pot să-i spun, pentru că nu e ortodoxă sau ultraortodoxă, este, de fapt, o pseudo-ortodoxie bricolată din tot felul de scenarii conspiraționiste și cultură teologică făcută după ureche.”
 
Că tot veni vorba de cultură teologică, Theodor Paleologu pare a nu înțelege care este rostul cinstirii sfintelor moaște în Biserica Ortodoxă și îl coboară atât de jos încât pune mai presus de acesta o presupusă răspândire a bolilor prin atingere, ignorând că trupurile sfinților pot fi izvoare de vindecare a bolilor.
 
"Mahalaua ineptă" a lui Baconschi a venit și în Dealul Patriarhiei
 
Când i se cere părerea dacă racla cu moaște trebuie atinsă ori ba, răspunsul lui vine ca un corolar al tuturor jignirilor aduse în prima parte a interviului. Paleologu renunță la termenul de „cretini”, insultându-i într-un mod incalificabil pe ierarhi și pe oamenii care urcă în aceste zile Dealul Patriarhiei. „Eu nu m-aș duce să pup racla, categoric nu. Un om cu scaun la cap nu se duce acum la înghesuială. N-are sens. Uitați-vă la ce au spus episcopii catolici înainte de pelerinajul de la Fatima sau Lourdes. 'Asta e situația. Prevenim. Vă spunem: nu veniți'. Din sute de mii de oameni care mergeau de obicei au fost câteva mii, atât. E vorba de grijă pentru oameni.”
 
Prost fiind, Paleologu nici n-a înțeles că prin replica aceasta a lovit tocmai în capul Bisericii, Patriarhul Daniel, care a insistat prin toate mijloacele ca pelerinajul să aibă loc. După el, așadar, Ierarhii Bisericii în frunte cu Patriarhul României, și zecile de mii de pelerini care s-au închinat sfintelor moaște nu sunt "oameni cu scaun la cap". E bine că îl are el. Scaunul, nu capul. 
 
În fapt, Paleologu se ia de mână cu Papahagi, care afirmase cam același lucru în timpul pelerinajului la Sfânta Parascheva. Atunci, comentatorul conservator Anghel Buturugă l-a pus la punct rapid pe cunoscutul emul al Monicăi Macovei, Adrian Papahagi, arătând că sensul pelerinajului este tocmai închinarea și sărutarea sfintelor moaște. Și ÎPS TEodosie l-a expediat pe scurt pe PMP-ist, cu o altă ocazie, afirmând că "Dl Paleologu nu prea are dimensiunea spirituală. Îmi pare rău că atât de mult a coborât d-l Paleologu încât confundă sufletul cu trupul."
 
„Biserica și credincioșii au convingerea că prin atingerea de moaște și prin rugăciuni adresate sfântului lângă moaștele lui se înfăptuiesc adeseori vindecări și alte fapte minunate, ca și prin atingerea icoanelor, datorită energiilor dumnezeiești care, din persoanele celor reprezentați în icoane și, în ultimă analiză, din Hristos, se prelungesc în icoane sau în moaște. Un temei pentru cinstirea moaștelor și al credinței în puterea ce iradiază din ele ni-l dă Sfânta Scriptură prin cazul învierii unui mort aruncat peste osemintele proorocului Elisei (IV Regi 13, 21). Puterea dumnezeiască ce lucrează prin trupurile sfinților după moarte e o continuare, dar și o intensificare a puterii ce lucra prin trupurile lor cât erau în viață. Chiar umbra trupului lui Petru avea putere să vindece pe bolnavii peste care trecea (Fapte 5, 15). Iar alți bolnavi se vindecau prin atingerea de ștergare care fuseseră folosite de Sfântul Apostol Pavel (Fapte 19, 11-12)”, scrie pr. prof. Dumitru Stăniloae în Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 3, pag. 367, EIBMO, București, 2010. 
 
Va plăti
 
În ce privește obsesia sa cu ActiveNews, una dintre puținele publicații din vechiul normal, despre care profitorul numelui Paleologu a afirmat textual că "În Active News nu există frază care să nu fie mincinoasă. Este o oficină de dezinformare, de manipulare, ură și venin, e ceva abominabil." redacția ActiveNews își rezervă dreptul de a-l acționa în judecată pentru a se face de râs și în instanță încercând să-și dovedească turpitudinea.