ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele Societății Române de Pediatrie, prof. dr. Anca Pleșca, a declarat într-un interviu colegilor de la Ziarul Național că toate studiile de până acum, demonstrează simplul fapt că vaccinarea copiilor nu are nicio susținere științifică, mai mult, copii dezvoltând o imunitate de fier în fața Covid-ului datorită mecanismelor complexe de apărare.
 
Dr. Doina Anca Pleșca este președintele Societății Române de Pediatrie, membru supleant în Agenția Europeană a Medicamentului, Comitetul de Pediatrie, director al Departamentului de Pediatrie din Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila", București, Clinica de Pediatrie a Spitalulului Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", București, conducător de doctorat, medic primar pediatru, supraspecializare pneumologie pediatrică, președinte și lector invitat la numeroase conferințe și congrese naționale și internaționale, potrivit Editurii Amaltea.
 
Iată ce a declarat dr. Pleșca:

”Integritatea endoteliului, receptori mult mai puțini și, culmea, creșterea citokinelor imunomodulatoare, și nu inflamatorii, sunt factori care apără copiii. Acest demers în lumea științifică în a se lămuri de ce copilul este altfel față de adult în această patologie se regăsește într-un foarte interesant studiu american. Potrivit acestuia, copiii se îmbolnăvesc foarte frecvent și multe dintre bolile acestora în primii ani de viață sunt inclusiv produse de coronavirusuri umane, altele decât SARS-Cov-2, iar pentru acest nou virus se pare că anticorpii dezvoltați împotriva coronavirusurilor umane ar avea un răspuns imunologic încrucișat. Pe de altă parte, vorbim despre raritatea receptorilor pentru enzimele care vor infecta și vor declanșa boala, apoi particularitatea imunologică a copilului, care este protectivă, el fiind apărat printr-o celularitate și citokine de tip Th2 și, nu în ultimul rând, faptul că un copil nu este capabil să sintetizeze markeri proinflamatori pe care îi regăsim în mod preponderent la adulți.

Acestea, practic, într-un limbaj nu foarte academic, nu mai permit virusului nou-venit să mai încapă, efectiv nu are unde și cum să se fixeze. Apoi avem diferențe în compoziția microbiotei, în mod deosebit cea nazofaringiană, nivelurile crescute de melatonină, aceasta fiind un antioxidant și un antiinflamator găsit într-o cantitate substanțială la copii, care îi protejează. Și, nu în ultimul rând, expunerea redusă la SARS-Cov-2, pentru că un copil se îmbolnăvește de la adult, ori, trecând printr-un pasaj al adultului, copilul vine cu o generație 2-3 de virus, care este mult mai puțin virulentă.

Nu trebuie să uităm că există și gripă, și rotavirus, și rinovirus, există și streptococ, iar toate au cam aceleași simptome și nu trebuie să-i considerăm pe toți ca având SARS-Cov-2, ba dimpotrivă. Să nu uităm că bolile vechi trăiesc și trebuie tratate”, a declarat Doina Anca Pleșca, președintele Societății Române de Pediatrie