Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților a avizat marți, 3 decembrie, cu voturile deputaților PSD și PMP, proiectul de lege care prevede declararea zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, scrie jurnalistul  Dan Tănasa pe blogul său.

Proiectul de lege, adoptat tacit de Senat în data de 21 octombrie a.c., a fost inițiat de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Cei doi senatori consideră că este nevoie celebrarea acestei zile pentru că „în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon”.

Potrivit proiectului de lege, Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

„Tratatul de Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o poarte, și de Ungaria pe de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921 și este parte integrantă a sistemului de tratate de pace de la Versailles, care au pus capăt primei conflagrații mondiale și au confirmat de drept mutațiile intervenite în relațiile internaționale, după lungi ani de conflict”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.

„Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu”, se mai arată în expunerea de motive.

„Tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilateral româno-ungare. Respectarea prevederilor sale – și a celorlalte norme ale dreptului internațional relevante – este o condiție sine qua non a dezvoltării relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu valorile unei Europe unite, a libertății, democrației, statului de drept și a solidarității”, arată inițiatorii.