ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Autoritățile locale din Dărmănești, jud. Bacau, au realizat în cimitirul militar maghiar al satului Valea Uzului mai multe morminte ale unor soldați români, fără a cere acordul primăriei Sânmartin, care întreține și îngrijește cimitirul.

Primăria intenționează să inaugureze memorialul dedicat soldaților români căzuți în Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial, amplasat în cimitirul militar maghiar.

Potrivit cotidianul.ro, liderul UDMR Kelemen Hunor îi cere premierului Viorica Dăncilă să oprească ceea ce numește „denigrarea” memoriei soldaților maghiari, acuzând că o primărie din Bacău vrea să amplaseze morminte ale soldaților români într-un cimitir din Harghita, unde sunt îngropați soldați maghiari.
 
”Este inadmisibil din punct de vedere politic și ilegal din punct de vedere administrativ faptul că primăria localității Dărmănești din județul Bacău a alocat ilegal parcele pentru mormintele soldaților români în incinta cimitirului din Valea Uzului, localitate aflată în județul Harghita, fără să ceară permisiunea Primăriei Sânmartin, care administrează și întreține cimitirul, se arată în scrisoarea pe care președintele UDMR, Kelemen Hunor a adresat-o premierului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită să efectueze demersurile necesare pentru a opri construcția prin procedură administrativă, până la clarificarea situației. UDMR protestează față de inițiativa primăriei localității băcăuane, pe care o consideră ilegală și ofensatoare. Cerem premierului să oprească denigrarea memoriei soldaților maghiari”, se arată într-un comunicat al UDMR transmis miercuri.

Reprezentanții UDMR susțin că toată lumea are dreptul să ridice monumente comemorative și să organizeze acțiuni de comemorare, dar niciun astfel de eveniment nu trebuie să aducă atingere sensibilității unei comunități și nu trebuie să încalce demnitatea acesteia.

Potrivit informațiilor UDMR, primăria comunei Dărmănești intenționează să inaugureze monumentul dedicat soldaților români căzuți la datorie în timpul celor două Războaie Mondiale, la data de 17 mai, iar pentru aceasta administrația locală a amplasat, deja, în cimitir 52 de cruci standard și o cruce ortodoxă de dimensiuni mari, toate acestea din beton.

”Cimitirul militar figurează în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Sânmartin, reconfirmat cel mai recent prin Hotărârea Guvernului nr. 299 din 31 martie 2010. Încălcând prevederile legale privind dreptul de proprietate, Consiliul Local Dărmănești a adoptat – la data de 29 martie a.c. – o hotărâre prin care schimbă încadrarea juridică a cimitirului, obținând avizul Ministerului Apărării pentru înființarea unui <<cimitir militar internațional>> pe un teren care face parte din patrimoniul public al altei administrații locale”, se mai arată în comunicatul UDMR.

De asemenea, în ultimii ani, cimitirul menționat a fost renovat din resursele proprii ale Primăriei Sânmartin, din donațiile Ministerului Ungar al Apărării și din contribuții ale unor persoane fizice, fiind amplasate aproximativ șase sute de cruci din lemn, pe care au fost inscripționate numele soldaților maghiari uciși în bătăliile din Valea Uzului.

”Renovarea cimitirului nu este finalizată, urmează montarea unor noi cruci din lemn, iar unele cruci din beton destinate memoriei soldaților români au fost amplasate pe mormintele încă neinscripționate ale soldaților maghiari”, se menționează în comunicat.
 
Cimitirul a fost înființat în 1917 pentru soldații armatei austro-ungare care au murit în urma ofensivei Armatei Române în Transilvania de la 1916. Majoritatea soldaților îngropați aici au făcut parte din regimentul 10 infanterie de la Miskolc, cei mai mulți dintre ei fiind maghiari.

Cimitirul a fost renovat din resursele administrației locale și din donațiile Ministerului Apărării din Ungaria și a unor persoane fizice. În locul care este împrejmuit și în care intrarea se face printr-o poartă secuiască, au fost ridicate aproximativ șase sute de cruci de lemn, pe care au fost trecute numele soldaților maghiari căzuți în luptele din Valea Uzului.