În ultimii 10 ani au trecut în istorie peste 3,1 milioane de ferme țărănești. Au mai rămas în sistem cca. 900 000 de ferme iar proiecțiile optimiste ne arată că până în 2929 mai trec în istorie încă 500.000 de ferme, scrie Avram Fițiu, specialist în agricultură, membru al partidului Alianța Noastră România într-un text publicat de romanianoastrainfo.ro.

Avram Fițiu aminteșțte că au dispărut după 1990 fermele românești, cu complicitatea politicienilor care, timp de peste 25 de ani nu au făcut nimic, și îi îndeamnă pe români să înceapă să prețuiască și să consume alimente românești , produse la femele țăranilor. Cum? Prin organizarea propriului lanț alimentar de aprovizionare cu alimente țărănești.

„Țaranul român nu înțelege ce i se întâmplă, pentru că lucrurile se accelerează cu o viteză amețitoare pe care el nu o poate asimila. Pentru guvernanții de după 1990, dispariția fermei țărănești este o forma de progres deși în toată Uniunea Europeană ferma țărănească familială constituie fundamentul pentru alimentația europenilor.

Dacă de la o clasă politică românească coruptă și defazată politic, nu avem la ce să ne mai așteptăm, ar mai fi o singură speranță legată de conștientizarea gravității acestui subiect.

Soluția se referă la trezirea în extremis a poporului român (același popor indolent care a votat această clasă politică) care să iși dorească să mănânce alimente românești sănătoase, produse de către ferma țărănească.

O astfel de trezire l-ar pune în rând cu lumea europeană, care în calitate de consumator organizează astăzi circuitele de vânzare de alimente țărănești.

Țăranul și țăranca au dovedit că nu sunt capabili să-și asigure singuri propria supraviețuire și atunci din interes direct, mă aștept ca „Măria Sa” consumatorul urban să înceapă să-și urmărească propriul interes, intervenind în organizarea lanțului alimentar scurt.

În cele ce urmează vom prezenta sintetic cele 5 canale de vânzare directă în care țărăncile și consumatorii europeni își dau mâna și se organizează juridic pentru un act de consum responsabil și sănătos”, scrie Avram Fițiu.

Textul integral poate fi citit AICI.