Orice încercare de a închide ochii în fața unui astfel de abuz al puterii riscă să încurajeze și alte state europene să urmeze exemplul României. Astfel sună avertismentul lansat de cotidianul birtanic The Guardian, într-un text semnat de David Clark, intitulat "Lupta anticorupție din România, o perdea de fum pentru slăbirea democrației".

"Populismul tot  mai prezent în țări ca Ungaria sau Polonia a dat semnalul privind viitorul democrației în Europa, în condițiile în care drepturile constituționale, pluralismul media și societatea civilă au fost ținte ale unor atacuri susținute. Dar mai există încă o amenințare care se ascunde în văzul tuturor: abuzul legilor anticorupție din România, o țară dată adesea ca exemplu pentru reformele de succes în Europa centrală și de est", scrie David Clark în articolul din The Guardian, în care critică, așa cum au făcut-o recent cei de la thinktank-ul Henry Jackson Society, implicarea serviciilor în procesul de justiție din România.
De altfel, semnatarul articolului amintește că raportul celor de la Henry Jackson Society face referire la o serie de probe care sugerează faptul că DNA este un organism care abuzează de puterea pe care o deține, iar metodele pe care le folosește amintesc de cele din epoca comunistă, singurul său scop fiind acela de a-și urmări propriile interese și a recurge la vendette politice.
 "Important de subliniat, spune Clark, este că printre cei care acuză DNA de încălcarea drepturilor omului se află și fostul președinte Traian Băsescu, cel care a inițiat prima campanie majoră anticorupție, dar care acum spune că DNA acționează în afara Constituției. Procentul de condamnări în cazurile de corupție din România este surprinzător de mare: 92%. O privire mai atentă către metodele la care recurge DNA ne arată și de ce. Aproape toate cazurile care vizează persoane importante implică  încălcarea uneia sau alteia dintre proceduri".

Există și exemple în acest sens: mărturii neverificate ale unor martori care obțin imunitate, amenințări la adresa familiei, arestul prevetiv abuziv, stenograme scurse în presă, judecători anchetați dacă nu dau un verdict favorabil DNA, spune autorul, care dă ca exemplu arestarea fostului patron al ziarului România Liberă, Dan Adamescu și persecuțiile la care a fost supusă familia acestuia.

Dar, în România, cele mai grave acuzații  se referă la colaborarea dintre DNA și SRI, urmașa poliției politice comuniste, Securitatea.
DNA se bazează pe SRI în interceptarea a aproximativ 20.000 de telefoane, pe an, și admite că agenția de informații a României joacă un rol în declanșarea anchetelor, explică Clark. Aici el amintește scandalul izbucnit în 2015 de un general SRI care a descris isntanțele de judecată drept "un câmp tactic" pentru operațiuni, sugerând rolul Serviciului în influențarea unor verdicte. Semnatarul textului spune că în mod special cazul Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, caz care ilustreză puterea binomului DNA-SRI. Clark precizează că Bica a fost reținută după ce a refuzat să aresteze anumite persoane, la sugestia SRI, și că în momentul în care fosta șefă DIICOT a spus că nu are probe pentru a face aceste arestări, i s-a răspuns: "Nu vei sfârși bine"".


Niciuna dintre aceste practici nu este reflectată în rapoartele Comisiei Europene despre România, care prezintă lupta anticorupție într-o lumină optimistă. Dar, ignorând aceste lucruri, UE riscă să încurajeze alte țări din regiune să urmeze exemplul României, de a folosi lupta anticorupție ca o perdea de fum pentru slăbirea standardelor democratice. Este un mediu care oferă condițiile perfecte de înmulțire a autoritarismului pe care îl vedem în Ungaria și Polonia", concluzionează autorul articolului din The Guardian.