La prima mână, relațiile dintre România și Ucraina se reduc la un lung șir de comunicate și declarații sforăitoare, despre parteneriate strategice.

Politicienii de la București nu se înghesuiesc să facă vizite în țara vecină, pentru a lua pulsul, la fața locului, celor care trăiesc în regiunea românească. Români a căror voce strigă în pustiu. Iar în rarele cazuri în care au făcut-o, abia au articulat două fraze.

Abandonați de guvernele care s-au succedat în România ultimilor ani, românii din Ucraina trăiesc răstiginirea culturii și a limbii române. O răstiginire pe care regimul de la Kiev o construiește cu cinism, cărămidă cu cărămidă, de la închiderea unor școli în limba română până la sub privirea indiferentă și nesimțită a autorităților de la București. Pentru că niciun apel disperat al românilor din Ucraina nu-i clintește pe guvernanții dâmbovițeni. 

Din nou, pentru a câta oară, liderii asociațiilor național-culturale românești din Ucraina își strigă durerea, protestând față de abuzurile Kievului, care a decis  eliminarea limbii și literaturii române din clasele superioare din școlile de cultură generală cu limba română de predare din Ucraina, informează bucpress.eu.

Potrivit unui proiect de decizie al Ministerului Educației de la Kiev, în anul școlar 2017/2018 în clasele 10-11 (clasele superioare) lipsește cu desăvârșire din componentul invariativ al planului de învățământ limba și literatura română, limba maternă, fapt care constituie o încălcare fără precedent a drepturilor minorității românești din Ucraina, drepturi de care comunitatea românească nu a fost lipsită nici în perioada sovietică, consideră liderii asociațiilor românești din Ucraina. Aceștia au trimis o scrisoare președintelui Petro Poroșenko, premierului Volodimir Groisman, Ministrului Educației Lilia Grinevici, precum și Reprezentanței UE în Ucraina  în care afirmă că  intențiile autorităților de la Kiev „intră în contradicție cu Legea Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, care în preambul insistă asupra tezei, conform căreia «protecția minorităților naționale reprezintă un element esențial pentru asigurarea stabilității, democrației și păcii pe întregul continent”.

În ciuda acestor grave încălcari ale drepturilor minorității române din Ucraina, Ministerul român de Externe, sub noua conducerea, nu a avut, cel puțin până astăzi, 25 ianuarie,  nicio reacție. Deși trebuie să existe o responsabilitate ministerială minimă în cazul acestei stări dezastruoase, perpetuate cu bună știință de Ucraina împotriva intereselor românilor din Bucovina.

Până când cei din MAE vor lua poziție față de această nouă încălcare a drepturilor românilor din Ucraina, să ne uităm puțin peste gard, la unguri. De unde, rapid, a venit o reacție fermă a diplomației ungare. Exact pe aceeași temă. Prin vocea ministrului de Externe, Péter Szíjjártó, Budapesta a anunțat că este împotriva încălcării drepturilor lingvistice ale minorității maghiare din Ucraina în cazul în care legea "Cu privire la limba de stat” va fi aprobată. 

„În noiembrie anul trecut, premierul Ucrainei a vizitat Budapesta și în mod clar i-am dat de înțeles că nu vom tolera nicio modificare  la legea Educației, și nici la legea cu privire la utilizarea limbii, care ar fi înrăutățit situația minorităților”,  a afirmat șeful diplomației ungare. El a avertizat că Budapesta va aborda chestiunea deteriorării vieții minorităților lingvistice din Ucraina la nivelul UE. „Aceasta nu este o problemă internă, dar este o chestiune a cărei importanță depășește cu mult Ucraina. Noi trebuie să protejăm  minoritățile și să aplicăm standardele europene, în special pentru Ucraina”, a atenționat oficialul maghiar.

Poate că protestul asociațiilor românești din Ucraina va găsi un ecou și la București, iar MAE își va arăta, cel puțin declarativ, solidaritatea cu cei  500.000 de români ținuți de ani de zile sub cizma Kievului.