ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Curtea Constituțională a României a publicat luni, 7 octombrie, motivarea hotărârii prin care a stabilit că Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinția României. CCR a admis sâmbătă, 5 octombrie, două contestații formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central de validare a candidaturii. Președinta partidului S.O.S. România nu mai are nicio cale de atac, transmite ȘtiripeSurse.

Hotărârea Curții a fost luată cu o majoritate de 5 la 2 (doi judecători au absentat), în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 146 alin. (1) litera f) din Constituție, a art. 11 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și a art. 31 din legea 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

ȘtiripeSurse publică Motivarea Curții:

Aspecte de eligibilitate

„Pentru a fi ales Președinte, candidatul trebuie să îndeplinească condiții constituționale și legale, printre care vârsta minimă de 35 de ani, domiciliul stabil în România, dreptul de vot și lipsa unor condamnări definitive care ar împiedica candidatura (art. 27 din Legea nr. 370/2004). Curtea a reiterat că aceste condiții trebuie respectate de orice candidat și că acestea nu au un caracter absolut, putând fi limitate pentru a proteja valorile constituționale.

Condițiile de fond și formă

Curtea a delimitat condițiile de fond și cele de formă ale unei candidaturi. Condițiile de formă includ depunerea documentelor necesare, semnarea și datarea acestora de către candidați și susținători, precum și lista semnăturilor. În acest caz, contestatoarea a invocat nereguli privind validitatea semnăturilor de susținere pentru candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, dar Curtea s-a concentrat mai mult pe aspectele de fond.

Respectarea Constituției

Unul dintre punctele centrale ale argumentului a fost analiza comportamentului public al candidatei și evaluarea respectării de către aceasta a Constituției. Curtea a reiterat că Președintele României trebuie să fie garantul respectării Constituției și al statului de drept, iar candidatul trebuie să manifeste o loialitate profundă față de aceste valori. În acest context, comportamentul și discursul public al Dianei Iovanovici-Șoșoacă au fost considerate incompatibile cu principiile democrației și statului de drept, elemente fundamentale ale ordinii constituționale din România.

Atașamentul față de valorile democrației și integrarea euroatlantică

Curtea a subliniat că integrarea României în Uniunea Europeană și NATO este o opțiune ireversibilă și constituțională, fiind garanția evoluției democratice a statului. Orice discurs sau comportament care contestă aceste valori este considerat o încălcare a ordinii constituționale. În hotărârea sa, Curtea a făcut referire la acțiunile candidatei și la declarațiile sale împotriva acestor organizații internaționale, catalogându-le ca fiind un atac la valorile democratice.

Limitări ale dreptului de a fi ales

Deși dreptul de a fi ales este garantat constituțional, acesta nu este un drept absolut. Curtea a reamintit că pot fi impuse limitări asupra acestui drept pentru a proteja integritatea procesului democratic și a statului de drept. Aceste limitări trebuie să fie însă proporționale și justificate de un interes public. În cazul Dianei Iovanovici-Șoșoacă, Curtea a considerat că nerespectarea valorilor constituționale și a democrației justifică o astfel de limitare.

Decizia finală

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a decis să admită contestațiile formulate împotriva candidaturii Dianei Iovanovici-Șoșoacă și să anuleze Decizia Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii acesteia la alegerile prezidențiale. Decizia Curții este definitivă și obligatorie.”

Motivarea integrală PDF de la Știripesurse, AICI! 

ACTUALIZARE: Opinia separată a judecătoarei Scântei în cazul Șoșoacă: Decizia majorității Curții Constituționale reprezintă o extindere nejustificată a competențelor acesteia și o încălcare a principiilor fundamentale ale statului de drept și ale democrației

Știrea inițială: Realitatea Plus a prezentat, pe surse, pasaje din documentul pe care îl pregătesc judecătorii CCR privind invalidarea Dianei Șoșoacă pentru candidatura la Cotroceni. Magistrații au dezbătut ore întregi motivarea în privința europarlamentarului, iar în document se regăsesc atât motive legate de discursul public al europarlamentarului, cât și legate de documentele în baza cărora s-a solicitat înscrierea în cursa prezidențială.

Potrivit surselor apropiate CCR, citate de Realitatea Plus, judecătorii au argumentat că discursurile publice, luările de poziție și participarea Dianei Șoșoacă la anumite adunări publice ar fi temeiuri suficiente care să indice că politicianul, în calitate de candidat la funcția supremă în stat, "pune la îndoială și desconsideră respectarea Constituției prin discursul său public", care ar fi dus la "înlăturarea unor garanții esențiale, a valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al Uniunii Europene și al NATO." se arată în motivare.

CCR: ȘOȘOACĂ, DISCURS CONSTANT ANTIDEMOCRATIC

"Este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită vivacitate și efervescență a discursului public", dar CCR constată cu nu este vorba doar de o dezbatere sau o viziune politică cu privire la parcursul democratic al României sau doar de luarea unor poziții cu caracter electoral", ci de "promovarea unui discurs CONSTANT antidemocratic", de o "conduită sistematică, persistentă și îndelungată mentă să afecteze fundamentele constituțional ale statului român și apartenența României la structurile euro-atlantice." se mai arată în documentul citat de sursele consultate de Realitatea Plus.

CCR: MANIFESTĂRI ȘI DERAPAJE ANARHICE

"Indemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la adresa ideilor democratice și ordinii constituționale", au mai precizat magistrații.

Este de notorietate că prin discursul său public, Diana Șoșoacă "îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la schimbarea ordinii constituționale". Regulile Constituției se aplică tuturor cetățenilor "și nu pot fi tolerate manifestări și derapaje ANARHICE în spațiul public", au mai argumentat judecătorii CCR.

Potrivit acelorași surse citate de Realitatea Plus, pe lista motivelor invocate se regăsesc inclusiv aspecte legate de neconstituționalitatea partidului pe listele căruia Diana Șoșoacă și-a înaintat candidatura la președinție.

OPINIA SEPARATĂ IULIANA SCÂNTEI: CCR ȘI-A DEPĂȘIT ATRIBUȚIILE

La finalul documentului este inclusă și opinia searată exprimată de unul dintre judecătorii CCR, Iuliana Scântei.

"Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României.", mai transmite Realitatea PLUS.

CINE SUNT CCR-IȘTII PSD-UDMR CARE AU VOTAT „PENTRU”

- Marian Enache, președintele CCR, numit la Curte în 2016, de Senat. A fost, printre altele, avocat, consilier prezidențial, ambasador al României în Republica Moldova, deputat PSD, doctor în drept constituțional la Universitatea București din 1997;

- Attila Varga, numit la CCR în 2016 de Camera Deputaților. Doctor în Drept constituțional din 2006, cadru didactic universitar, fost deputat UDMR;

- Cristian Deliorga, numit la CCR de Senat, în 2019. Fost judecător la curtea de Apel Constanța, fost membru al CSM

- Gheorghe Stan, numit la CCR de Camera Deputaților în 2019. Fost procuror la Parchetul General, fost inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare, fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție;

- Dimitrie-Bogdan Licu, numit la CCR de Camera Deputaților în 2022. Fost procuror, fost prim-adjunct al procurorului general al României, fost membru CSM.