Prof. Andrei Marga: Planul german de pace
Într-o atmosferă în care sunt obsesive armele și folosirea de noi bombe, a discuta despre pace stârnește suspiciuni. Cum s-a și întâmplat deja.
Andrei Marga este licențiat în Filosofie și Sociologie și și a obținut doctoratul în Filosofie). S-a specializat în Filosofia contemporană în Germania Federală și în SUA. Profesor de filosofie contemporană și de logică generală, Andrei Marga a fost rector al Universității Babeș-Bolyai (1993-2004 și 2008-2012), ministru al Educației Naționale, ministru al Afacerilor Externe, președinte al Institutului Cultural Român. Este laureat al Premiului „Herder” și al Premiilor naționale „Bărnuțiu” și „Brătianu”. ActiveNews publică uneori din pozițiile sale publice.
⚊ andreimarga.eu
Într-o atmosferă în care sunt obsesive armele și folosirea de noi bombe, a discuta despre pace stârnește suspiciuni. Cum s-a și întâmplat deja.
Împrejurarea că oamenii preiau faptele înăuntrul unor vederi generale asupra vieții și istoriei este caracteristică oricărei cunoașteri. Contează, firește, faptele, dar și încadrarea lor. Nici nu se pot discuta fapte fără a angaja o abordare sau alta.
Într-o atmosferă plină de generalități și opinii aproximative despre educație, mi-am propus să nu intervin. Mulți îmi cer însă o declarație privind greva actuală din învățământ. O fac în trei observații.
Statul modern s-a construit pe libertăți și drepturi fundamentale ale individului și cetățeanului, dar și pe suveranitate. Aceasta, în triplă privință: suveranitatea poporului, suveranitatea națiunii și suveranitatea statului.
„Războiul rece” al erei postbelice, ce părea implacabil și de nedepășit, a trebuit să cedeze sub presiunea perspectivelor mai bune. Globalizarea a schimbat adânc societățile și viața oamenilor.
Filosoful Andrei Marga și-a tras o mănușă de catifea peste un pumn de fier, pe care îl aplică direct în fizionomia magnatului George Soros, pulverizat într-o analiză necruțătoare.
Neacceptarea, foarte costisitoare și injustă, a României în sistemul de liberă circulație Schengen, în 2022, ridică întrebări pentru toți cei implicați.
Din 1945, în Europa, de unde în secolul al XX-lea au izbucnit două războaie mondiale, dar și în alte părți ale lumii, s-a trăit o lungă perioadă de pace. După războiul din Coreea, soldat cu scindarea țării, au mai fost confruntări armate, dar rar războaie propriu-zise.
Poți să nu fii de acord cu o afirmație sau alta, venită din partea oricui. Dar să confunzi și să falsifici este degradant. Din păcate, avem zilnic parte de așa ceva. De aceea, întăresc, spre lămurirea situației istorice, cele spuse privind conflictul din Ucraina, care afectează deja adânc viața fiecăruia.