Adrian Toni Neacșu este avocat și a fost judecător și membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Poate fi găsit la http://castigaprocese.ro.
⚊ www.facebook.com/atneacsu
Prin motivarea Hotararii nr. 7 /11.03.2025 CCR a validat integral argumentele juridice și factuale folosite de BEC pentru a respinge candidatura d-lui Călin Georgescu, dandu-le insa în acelasi timp o aplicabilitate temporară.
În cursul zilei de ieri, până în sedinta BEC, in presa a fost aruncat un citat absolut inventat din Hotararea 2/5 10.2024 prin CCR ar fi mandatat BEC sa verifice și constituționalitatea unei candidaturi.
Astăzi la ora 13.30 este programată ședința Biroului permanent reunit al Parlamentului, când cererea de suspendare a președintelui Iohanis semnată de 178 de parlamentari (erau necesari 155) nu mai poate fi ignorată.
Furtul obiectelor dacice creează suficientă emoție publică pentru a fi un eveniment exploatat și politic, mai ales pe fondul atmosferei post- (2024) și pre- (2025) electorale, deja incandescentă oricum.
Primul recurs la una din soluțiile de respingere a Curții de Apel are termen de judecata fixat pe 20.01.2025 la ICCJ. Asta inseamna ca exista toate premisele ca și dosarul la care facem referire sa primească termen de soluționare scurt, asa cum ar fi normal.
"Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecății. Cu toate acestea, pronunțarea soluției în cauză nu poate avea loc decât după soluționarea cererii de recuzare".
În istorie, pentru cei mai tineri, nu am avut decât un singur presedinte care a avut mandat mai lung decât cel prevazut în Constitutie, Ion Iliescu. Nici măcar Băsescu, suspendat de 2 ori, nu a îndrăznit sa-si prelungească mandatul cu perioada cât nu si-a exercitat mandatul, fiind suspendat.
În momentul de față e ca și cum n-am avut niciodată alegeri prezidențiale. Va trebui guvernul să vină să stabilească noi date ale alegerilor prezidențiale, cu toate perioadele acelea lungi, prevăzute de lege.
Ziua de 8 decembrie este ziua Constituției Romaniei, deci și a articolului 2 care spune ca suveranitatea aparține numai poporului care o exercita prin reprezentantii sai, rezultati în urma alegerilor.
Să nu vă așteptați ca presa de mainstream să pună întrebări, pentru că alături de politicienii noștri este și ea în campanie electorală și nu mă feresc să o spun că tot împotriva noastră, a prostimii.
Ca jurist sunt conștient că uneori am observații nesuferite cu privire la diferite teme de interes la ordinea zilei. În privința scandalului legat de canalul Bîstroe eu spun pe moment doar 2 lucruri certe din punct de vedere juridic:
Săptămâna aceasta sunt adunari generale ale judecătorilor în toate curțile de apel, pur și simplu se fac liste cu judecători care ies intempestiv la pensie.
Să strângem semnături sa îi arătăm CCR-ului ce vrem noi, ca cetățeni ai României. Totodată, să îi reamintim și care a fost voința poporului român. Semnați petiția!
După cum știți, forma toxică a legilor privind justiția prin care se renunța la obligativitatea deciziilor CCR a intervenit în procedura desfășurată în Senat, mai exact în penultima ședința a Comisiei speciale parlamentare.
Solicităm senatorilor României să nu voteze eliminarea sancțiunii pentru nerespectarea de către judecători și procurori a deciziilor Curții Constituționale și a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept (L612/2022).
Consecințele sunt simple și exact pe dos față de ce au urmărit. OUG-ul este vădit neconstituțional pentru motive de formă și nu cred că va exista avocat de penal care să nu o invoce în același timp cu solicitarea constatării împlinirii termenului de prescripție.
Să fii judecător la Curtea Constituțională înseamnă în primul rând să aperi Constituția României, să-i protejezi superioritatea și să ai atașament real pentru drepturile și libertățile individuale și o "înaltă competență profesională".
Dincolo de telenovela fugii Elenei Udrea (neavând vreo măsură preventivă nu putea fi oprită), din ziua de astăzi rămânem cu prima decizie a unei instanțe românești, chiar cea mai înaltă, de refuz al aplicării unei decizii obligatorii
Art. 55 din Constitutie stabileste foarte clar ca pot fi obligati la efectuarea serviciul militar, in indeplinirea indatoririi de aparare a tarii, doar cetatenii cu varsta intre 20 si 35 de ani.
Calitatea de cetățean român îți dă dreptul de a beneficia de orice serviciu public, fără întreruperi și nediscriminatoriu.
