Cora Muntean este jurnalistă profesionistă, Redactor-șef la Cristoiublog - cristoiublog.ro și Președinte la Asociația Natională a Comercianților Mici și Mijlocii din România.
⚊ www.facebook.com/cora.muntean.5
Azi, înainte de amiază, în metrou, când afară ploua și era frig. Am crezut că am nimerit trenul către Siberia, că ne deportează. Toate geamurile erau deschise și mergea aerul condiționat de trăsnea. Ne-am înfofolit, ne-am pus glugile în cap.
Interviu cu Academicianul Eugen Mihăescu. Co-producție: MetropolaTv și CristoiuTv. Realizator: Cora Muntean
Înainte de Înviere, pe la Romană. Liniște, lume puțină. Pe lângă mine trece o tânără fredonând. Deși eram doar noi pe trotuar, m-a atins cu cotul. S-a scuzat. Vântul i-a umflat și părul negru lung și cârlionțat, si balonzaidul roșu aprins. Părea trandafirul deșertului. După câțiva pași, se oprește brusc, se întoarce, scoate telefonul din buzunar și
Am luat-o de mână, s-a uitat la mine și a spus: „Nu mai pot! Nu mai merg acasă”. Ce să o întreb? Cum să o întreb? „Doi ani am auzit doar că vom muri. De la virus. Acum aud iar că vom muri. De la război. Nu mai pot”.
Vineri seara m-am întors din Târgu Mureș, unde am participat la un eveniment. M-am întors din orașul meu, unde candidează la primărie un prieten drag, unul dintre cei mai buni medici de chirurgie cardiovasculară din lume.
Dar nu despre proces scriu, ci despre succes. Și despre Oamenii care formează oameni de succes. Cu familia Boloș am fost vecină de cartier în Târgu Mureș. Pe domnul Boloș îl știu de când am intrat în presă.
Pe vremuri, casele sătenilor săraci erau văruite, pe dinafară, cu Albastru de Mândră Mărie, un albastru intens, care să facă diferența dintre aceste case și ale celor mai avuți.
Fata a privit-o cu drag, și-a pus capul pe umărul ei și a închis ochii. Mama îi mângâia mâinile, apoi s-a aplecat puțin și i-a sărutat palma. Stăteau așa, ca un grup statuar. La un moment dat, fetei i s-a prelins o lacrimă, care s-a furișat sub gulerul hainei.
Tipul care se lamenta că-s sabotați de PSD și PNL le spunea ălorlalți doi: „Diana va fi președintă, să vedeți, oricâte piedici ne-ar pune”. „Vine și doamna Șoșoacă?”, mă bag eu în vorbă. „Sigur că vine, dacă ea a organizat”, spune tipul.
Nu se aplică nici proletariatului digital, că la pizza e simplu. Cu mâna. De fapt, nimeni nu mai ține cont de astfel de reguli. Chiar, v-ar fi dor de astfel de cine sau sunt prea rigide?
Când am ieșit, pe trotuar, am dat de un domn pe care-l văzusem și la intrare. „Ar trebui aruncați în aer”, zice omul. Se vedea pe fața lui că e epuizat de nervi. „Domnule, dacă aveți vreo idee, orice, mă bag, ne asociem”.
De multe ori m-am aflat la o răspântie. Puteam alege provocarea sau puteam să mă complac în resemnare și să dau vina pe destin.
Pietonii nu au voie să se apropie de palat. M-am prefăcut că m-am rătăcit. Un militar, extrem de amabil, mi-a explicat că trebuie să plec de acolo. Acum stau pe o bordură și sunt curioasă în cât timp voi fi evacuată.
George Simion și-a început ziua în care împlinește 37 de ani cu o moțiune de cenzură a „Ciolacului” urmată de o demonstrație împotriva Cenzurii CNA. Duminică, AUR și-a lansat europarlamentarii la Constanța - VIDEO
Este deștept, celebru, bogat și frumos. Acum, că am captat atenția, mărturisesc că discuția cu Florentin Tuca este despre altceva. Și vă puteți convinge vizionând interviul de mai sus. Însă, rămâne că este cum am spus.
Milioane de români ar trebui să fie acum în stradă și să urle că nu mai au aer.
Da, ministra justiției. Știu, nu fiți răi, pentru aia cred că a făcut reclamă când și-a luat fusta leopard mulată. Până și Cîțu s-a dus pe munte, să ia aer și a rezistat ispitei de la Cluj.
Pentru mine, crescută într-o altă generație, poate depășită, dascălii nu sunt simpli lucrători în Educație. Pentru mine, întâlnirea cu Primul Învățător a fost o magie și de la el așteptam să mă facă om mare.
Ăștia sunt elevii care au bălit, împreună cu părinții, la toate emisiunile pentru cretini de la TV. Stați că vin tare din urmă copiii ai căror părinți stau numai pe telefon. O știre care ar trebui să ne cutremure:
Totuși, există vreun ins sănătos la cap în coaliția asta care să pună și problema românilor? Că facturi, prețuri, inflație. Cum să te mai gândești să câștigi alegeri în țara asta când tu nu dai doi bani pe locuitorii ei?
Poliția Română are pagină de Facebook, unde se scriu tot felul de povești lacrimogene despre eroismul polițiștilor. Cum pagina are peste un milion de urmăritori, curg inimioarele.
Aștept să intru undeva și, pentru că am ajuns mai repede, m-am așezat pe o bancă în parc. De la magazinul din față a ieșit un domn, cam de 40 de ani. Are o problemă, o dizabilitate cred, că merge ajutându-se de un baston.
CoraZone. Bunica, icoana care rămâne agățată de colțul sufletului. Video-interviu cu avocatul de la Chișinău Iulian Rusanovschi, fondatorul Asociației Monumentum din Basarabia:
„Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte: a) eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, așa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spații neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale”.
CoraZone. Biserica, locul unde copilăria și-a făcut fortăreață Co-producție: MetropolaTv și CristoiuTv. Realizator: Cora Muntean
Dacă tot a fost înhățat Musta pentru o găinărie, să ne reamintim de teroarea pe care cioclii apocaliptici au răspândit-o. Mă bucur enorm că am scris o carte în starea de urgență. Sper ca mărturiile mele să folosească urmașilor.
74. Zilnic, o emisiune în altă parte, în fiecare seară, „Jurnalul meu video”. Plus editorialul. Pentru emisiunea de interviuri se pregătește o zi întreagă. Știe mereu tot ce se întâmplă pe planetă. Se uită la seriale turcești. Citește și scrie continuu.
Azi, la împinge tava. Un loc cu ușă strâmtă, unde urci/cobori trei trepte, la fel de strâmte. Cum s-a putut, nu asta e problema, mâncarea e bună. Dau să ies, fac un pas spre prima treaptă și mă lovește Katrina.
Datorită lui am ajuns jurnalistă. În urmă cu 29 de ani, mi-a deschis o ușă. Datorită lui am scris, acum doi ani, o carte: "Bucureștiul, sub dictatura coronavirus". CoraZone este emisiunea mea de apogeu al carierei
Curtea de Conturi anunță, într-un raport, la o primă strigare, că a descoperit nereguli de peste o sută de milioane de euro la cumpărarea de vaccinuri. Adică, cât patru bărci luate de la olandezi.
O agenție de presă (aia care trebuie să dea știri seci, adică să informeze poporul, că am făcut și agenție de presă și știu cu ce se mănâncă), Mediafax, a început o campanie.
Îi spun zâmbind: „Cred că dacă ai avea ocazia, m-ai și ucide”. „Bineînțeles, fără niciun regret. Și va veni și vremea aia, că voi sunteți frâna progresului”.
Acum câteva zile, în metrou era o adolescentă care luase o poziție provocatoare. În pantaloni scurți mulați, mai mult chiloți, fata își întindea lasciv picioarele lungi până la jumătatea vagonului.
Acum, în metrou (vă era dor, nu?). Nimeresc la Victoriei lângă doi IT-iști. Eu știam că ăștia-s jumătate om, (troti, dar, mă rog, să zicem om după înfățișare) jumătate computer, dar m-am crucit.
Cei care ați deschis acest text v-ați gândit, probabil, oripilați, cred, că i se face un monument lui Iohannis. Și v-a venit repede în minte, ca și mie, citatul ăla „înalt ca bradul, prost ca gardul”. Greșit, stimați tovarăși, aveți prea multă imaginație.
El strigă: „Penalo!” Nu i-am dat o poșetă in cap, m-am abținut. Adevărul este că eu chiar am fost condamnată și mulți știu asta. Pentru rasism. Mi-am luat-o pe political correctness după evenimentele de la Hădăreni.
Înțeleg că la ora 20:00 s-a dus miliția La Copac să îl amendeze pe Horațiu Șerb. Cântă Dan Bittman și e curtea plină. Robert Bugă relatează de la fața locului:
Parcă a fost ieri. Eram în liceu și am decis să mergem la Blaj, unde venea Cenaclul Flacăra. Urma să vină și în Târgu Mureș, dar noi, o gașcă de fete, am hotărât să mergem pe Câmpia Libertății. Cu trenul. Cu Nașul!
Cu cuțitul în mână, am deschis ușa. Erau doi predicatori, ea și el, cu un maldăr de reviste în brațe. „Ce doriți?”, am întrebat eu arțăgoasă, dată fiind situația. Ăștia s-au uitat la mine cu ochii cât cepele și în momentul următor se buluceau în lift.
Am stat lângă ea și i-am dictat fiecare literă. Ea o repeta de câteva ori în timp ce scria. Și a ieșit asta: „VA ROG AJUTAȚI-MĂ! NU AM AVUT NOROC ÎN VIAȚĂ. NU AM AVUT O MAMĂ CARE SĂ MĂ ÎNDRUME!”
