ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


În urma cu circa 2 luni am realizat un raport numit Consecințele dezastruoase ale măsurilor luate în ultimii doi ani. Romania în pericol de a fi depopulată in ritm accelerat. Am trimis acest raport mai multor instituții, printre care și Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul României. Acest raport a ajuns spre analiză la INS. Aici  a fost verificat și actualizat cu datele definitive pentru 2020.

Modificările datelor au fost minime. Concluziile, interpretarea rezultatelor îmi apartin și au rămas aceleași după această verificare. În acest moment, această evaluare (din punct de vedere al datelor conținute) este validata de INS. Prin urmare, acest document nu mai poate fi ignorat de autorități. Cineva trebuie să răspundă pentru suferința poporului român de peste doi ani. Cred că acest document trebuie să fie cât mai mediatizat. (Dr. Geanina Hagimă)

Nota Redacției: Publicăm în continuare studiul medicului Geanina Hagimă cu datele actualizate de Institutul Național de Statistică (INS) și vă reamintim că distinsa doamnă doctor este prigonită de Colegiul Medicilor  pentru adevărurile scrise și spuse despre pandemia Covid, motiv pentru care a fost deja audiată de o comisie de anchetă.

Vă invităm așadar să semnați Petiția de solidaritate cu doamna Doctor Geanina Hagimă pentru a le arăta colegilor ei transformați din medici în anchetatori că nu este singură. Vă muțumim!

Consecințele dezastruoase ale măsurilor luate în ultimii doi ani.

România în pericol de a fi depopulată in ritm accelerat

Studiu efectuat pe baza raportărilor oficiale

Revizuit și actualizat de către Institutul National de Statistică la data de 1-07-2022

Concluziile în urma analizei datelor obținute îmi aparțin

Dr. Geanina Hagimă

Medic primar obstetrica-ginecologie

Precizări

Acest studiu a fost verificat, corectat de către INS la data de 1-07-2022 pentru datele statistice și tabele; interpretarea, concluziile îmi aparțin. După cum se va vedea în continuare, datele obținute de mine nu diferă în mod semnificativ de cele revizuite de INS, care a utilizat datele definitive pentru anul 2020. Prin urmare, concluziile mele inițiale au rămas aceleași.

Pasajele colorate portocaliu reprezintă datele revizuite de INS și notele INS .

Pasajele colorate violet reprezintă date ce nu sunt verificate de INS, deoarece: "INS nu dispunde de date statistice pentru verificarea/actualizarea acestor date. Aceste informații sunt în responsabilitatea INSP” sau "INS nu a verificat acest fragment, neavând astfel de atribuții.”.

Am așteptat o analiza retrospectivă efectuată de instituțiile românești pentru evaluarea consecințelor măsurilor luate în ultimii doi ani și o dezbatere publică pentru a se vedea unde s-a procedat bine, unde s-a greșit. O astfel de abordare era de așteptat, având în vedere că au trecut doi ani, că multe date statistice au început sa apară. Din păcate, în ciuda faptului că avem mulți biostatisticieni, epidemiologi, cercetători, angajați în diferite instituții, acest lucru nu s-a întâmplat. Vedem cum, în continuare, se promovează aceleași măsuri ineficiente, unele cu caracter obligatoriu, și traiectoria destinului nostru comun nu este una liniștitoare. Ca reacție la aceasta indiferență a autorităților am depus o petiție formulată împreuna cu domnii doctori Damian Baciu si Oana Secară la sediul INSP, cu ocazia mitingului din data de 18 mai 2022, organizat de mișcarea civică Acțiune pentru Națiune.

Pentru că am înțeles că este puțin probabil să avem o evaluare a acestei perioade efectuată de către Institutul Național de Statistică (INS) și alte instituții, de către medici și politicieni, care să se finalizeze cu concluzii utile pentru trecut si viitor, am decis sa fac eu o evaluare. Am utilizat date oficiale publicate pe site-ul INS, INSP, Worldometer si Our World in Data (1,2, 3, 4) și am analizat indicatori ca mortalitatea, excesul de mortalitate, sporul natural al populației. Munca a fost una dificilă, centralizând date din diferite rapoarte oficiale și analizându-le pentru a permite obținerea unor concluzii. Rog instituțiile autorizate sa verifice aceste date și, dacă sunt inexactități, neclarități, sa le discutam împreună. Cred că era datoria dumnealor sa facă până acum aceste raportări și să tragă concluziile, deoarece aceste instituții sunt plătite de noi pentru activități având ca scop binele românilor .

Concluziile mele în urma acestei evaluări nu sunt deloc liniștitoare. Măsurile luate în acești doi ani au fost nu doar ineficiente, dar și nocive; din păcate, vedem ca deciziile continuă pe aceeași cale greșita, în ciuda evidențelor. De aceea, consider că este foarte important ca rezultatele acestor greșeli să fie observate, ca autoritățile să recunoască public urgent că au greșit, că au acționat obedient, fără simț critic la comenzile externe, fără filtrarea recomandărilor și adaptarea lor la situația României. AVÂND ÎN VEDERE GRAVITATEA SITUAȚIEI, dacă nu se recunosc aceste greșeli și nu se încearcă remedierea lor, SE POATE SUSPECTA trădarea intereselor naționale. Adevaratul razboi este aici, în interior, în România.

În urma analizei, am observat ca populația României, în scădere constantă de câțiva ani, este În prezent În scădere accelerată în urma acestor măsuri, extrem de neprietenoase cu românii. Consecințele acestor măsuri sunt similare cu cele ale unui război , iar perspectiva este și mai îngrijorătoare dacă nu se schimbă nimic în atitudinea decidenților. Este interesant ca INS-ul a semnalat tendința de scădere a populației României, însă nu am auzit să se discute în mod serios despre acest subiect și să se ia măsuri reparatorii. Într-un raport publicat în 2020 care estima evoluția populației României, pe baza datelor disponibile în perioada 2016-2019, se prognoza o scădere a populației țării cuprinsă între 20 (varianta optimistă) si 40% (varianta constantă) până în anul 2070 (5). În același document se redă „Proiectarea demografică realizată de Divizia pentru Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale a ONU care anticipează că, în varianta medie, populația României va fi de 16,3 milioane locuitori în anul 2050, iar în 2100 de 11,9 milioane locuitori” (5). Concluziile acestui studiu ce face o evaluare pentru viitor ținând cont de datele din perioada 2016-2019 sunt grave și totuși nu au fost dezbătute de către media sau politicieni.

Concluziile analizei mele, efectuate pentru ultimii doi ani sunt și mai grave deoarece, dacă parametrii analizați vor evolua ca în aceasta perioadă, România VA FI DEPOPULATĂ ÎN MAI PUȚIN DE 100 DE ANI.

DE CE TAC AUTORITĂȚILE ÎN LEGĂTURĂ CU ACEST SUBIECT CE ȚINE DE SECURITATEA NAȚIONALĂ?

Pentru acest studiu am utilizat rapoarte oficiale de pe site-urile INSP, INS, worldometer, our world in data (2, 3, 4,5). Concluziile analizei mele sunt următoarele:

  1. În anii 2020 si 2021 a existat un exces important de mortalitate față de media deceselor în anii 2014-2019 (6), și anume de 14,42% (14,44%) in 2020 (6) și respectiv de 28,28% (29,14 %) în 2021 (7) (Figura 1).

  2. Excesul de mortalitate din acești doi ani (fată de media deceselor în anii 2014-2019) este datorat covid 19 într-un procent de 45,67% (46.82%) (8) în anul 2020 si de 54.12% (56,36%) (9) în anul 2021. Procentul important, de aproximativ 50% din excesul de mortalitate, reprezentat de alte boli decât covid este un fapt grav, întâlnit printre țările membre UE doar în cazul Bulgariei, așa cum se observa din graficele expuse pe site-ul Our World in Data (4). Excesul de mortalitate non-covid, de 54,33% (53,18%) în 2020 și respectiv de 43,88% (45,64%) în 2021 se explică prin măsurile neadecvate luate, prin restricționarea accesului în ambulatorii și spitale, prin neglijarea patologiilor acute si cronice (Figura 2). Excesul de mortalitate non covid 19 ar fi fost și mai mare dacă decesele covid 19 nu ar fi fost supraestimate datorită metodologiei INSP la recomandările OMS (10, 11). Conform acesteia și recomandărilor OMS, persoanele decedate datorită unor diverse afecțiuni non covid 19 cu un test pozitiv, au fost declarate ca decese covid 19. OMS a afirmat: "aplicați întotdeauna aceste instrucțiuni, indiferent dacă pot fi considerate corecte din punct de vedere medical sau nu”(11).

  3. Se poate observa că decesele C19, chiar și supraestimate, au reprezentat o totuși cauză minoră de deces raportat la mortalitatea totală în anii 2020 si 2021. Astfel în anul 2020, decesele prin C-19 au reprezentat 5,75% (17185 cazuri) (5,91%)(17528 cazuri) din totalitatea deceselor, iar in 2021 acestea au fost responsabile, în mod surprinzător, de 12,37% (41425 cazuri) (12,27%) (41073 cazuri) din totalitatea deceselor (Figurile 3, 4). Dacă măsurile luate de guvernanți ar fi funcționat, ar fi fost logic ca numărul de decese prin C19 să scadă în 2021 față de 2020. Este deci evident că directivele OMS , UE, adoptate fără simt critic și fără adaptare la condițiile României – limitarea activității în spitale și ambulatorii, în diferitele ramuri de activitate, distanțarea, purtarea măștii și mai ales injectarea cu terapii genice experimentale, promovate agresiv, mincinos – au fost nu doar ineficiente, ci nocive.

  4. Observam cum autoritățile, în loc să facă o analiză retrospectivă, ca analiza de față, pentru a-și evalua activitatea, în loc să țină cont de studiile, analizele multor specialiști (12), persistă în greșeală și încurajează aceleași măsuri nocive, printre care și continuarea înțepării cu a patra doză. După cum se poate vedea din analiza excesului de mortalitate, valoarea acestui parametru a crescut accelerat și probabil evoluția va fi la fel în continuare dacă se va continua cu măsurile ilogice (Figurile 5, 6). Ignorarea dovezilor, promovarea acelorași măsuri nocive recomandate de OMS,UE, ECDC, în ciuda apelului repetat al specialiștilor români pentru dezbateri și găsirea unor modalități real eficiente pentru ieșirea din această criză, ne face să ne punem în mod justificat întrebarea daca ni se dorește binele. De aceea am decis să fac acest raport pe baza datelor publicate pe site-urile INSP , INS, deși nu am formare de statistician. Ca medic care se informează și analizează permanent, văzând aceste anomalii, am hotărât că nu pot rămâne la stadiul de observator al distrugerii vieții mele și a cetățenilor români. Persistența în greșeală a autorităților române reprezintă un act grav, de trădare a intereselor poporului român.

  5. Din raportul cu date din anul 2020 (semidefinitive în momentul efectuării analizei mele, dar definitive în momentul verificării analizei mele de către INS) CNSISP-INSP (13, paginile 47 și 32) observăm că, deși decesele prin covid 19 sunt supra-raportate datorită metodologiei INSP la recomandarea OMS , în rândul copiilor și tinerilor decesele prin covid în anul 2020 au fost foarte puține, în raport cu vârstele avansate (Figurile 7 și 8). În anul 2020, procentul deceselor covid-19 în grupa de vârstă 0-35 ani a fost de 0,768% din totalul deceselor covid-19 (132 din 17185), în grupa de vârstă0-45 ani de 2,61 % ( 448 din 17185) din totalul deceselor covid-19, iar în grupa de vârstă 0-69 ani de 39,68% (6819 din 17185) din totalul deceselor covid -19. În condițiile în care serurile experimentale nu împiedică contaminarea și transmiterea, de ce s-au făcut și se fac în continuare presiuni pentru vaccinarea și revaccinarea tinerilor? Figura 9 reprezintă o reprezentare grafică a procentului de vaccinare pe grupe de vârstă din totalul vaccinărilor cu cel puțin o doză până la data de 15 mai 2021) (14). Din raportările reacțiilor adverse pe site-ul european Eudra, doar pentru serul experimental Pfizer au fost raportate până la data de 9-07-2022 (15) 1.043.308de reacții adverse, 796656 (76.36%) dintre ele fiind în grupa de vârstă 18-64 de ani și32.948 în grupa de vârsta 0-17 ani (3,16%) (Figura 10) .Comentariul INS pentru aceste afirmații: " INS nu dispunde de date statistice pentru verificarea/actualizarea acestor date. Aceste informații sunt în responsabilitatea INSP.” Cine răspunde pentru reacțiile adverse ale serurilor cu aprobare condiționată?

  6. Comentariul INS pentru această afirmație: " INS nu a verificat acest fragment, neavând astfel de atribuții.”Analiza pe care am realizat-o capătă accente si mai grave daca analizăm evoluția sporului natural în acești ani (Figura 11). Acest parametru reprezintă diferența dintre născuții vii și decesele raportate într-un an. Cu aceasta ocazie am aflat ca România are un spor negativ încă din 1992 (16), adică populația acestui popor a scăzut, în medie, cu 52526 (70442) persoane anual, între anii 2014 si 2019. În anii 2020 si 2021 situația a devenit tragică deoarece, pe lângă creșterea majoră a mortalității (cauzată doar parțial de covid 19, după cum am arătat mai sus) a scăzut și numărul de născuți vii. Măsurile luate au reprezentat un factor de stres major în populație, a scăzut numărul de căsătorii, cu impact grav asupra fertilității, natalității. După cum se poate observa din figura 11, sporul natural al populației a fost în 2020 de minus 96802 (118587) persoane iar în 2021 de minus 154978 persoane. Aceasta situație riscă să se agraveze și mai mult, dacă se continuă ca până acum. Cauzele acestei evoluții negative vor fi atât medicale cât și non medicale. Printre cauzele medicale menționez posibilele reacții adverse ale serurilor experimentale reprezentate deinfertilitate pe termen mediu și lung (în ciuda asigurărilor fără temei ale „specialiștilor”), știut fiind că nanoparticulele din compoziția lor ajung în ovare și hipofiză (o glandă din creier care reglează printre altele si hormonii sexuali) (17); serurile experimentale, administrate inutil populației fertile sănătoase, determină boli invalidante (18) care fie vor scădea dorința sau posibilitatea obținerii unei sarcini, fie vor crește mortalitatea la aceste vârste. De asemenea, nu se pot ignora sechelele psihice ale așa-zisei pandemii și ale măsurilor de distanțare care au favorizat însingurarea persoanelor și practici sexuale care scad natalitatea (19).

  7. În plus, se adaugă motivele non medicale de scădere a fertilității, natalității dar și de creștere a mortalității prin criza gravă economică care avansează cu pași repezi și care anulează dorința de a obține o sarcină a multor cupluri.

  8. Ministerul Sănătății – INSP poate furniza date referitoare la persoanele decedate vaccinate și nevaccinate. O altă variabila care trebuie luată în considerare este numărul de cazuri COVID și ritmul de creștere al cazurilor COVID, față de numărul deceselor înregistrate.”Un alt argument că măsurile luate au fost total eronate este analiza deceselor pe grupe de vârstă în anii 2020 si 2021 față de media deceselor din anii 2014-2019. Dinfigura 12 se observa o creștere în 2020 a numărului de decese față de media 2014-2019 în toate grupele de vârstă de la 45-64 ani până la 85 ani și peste, iar în anul 2021 creșterea numărului de decese față de media 2014-2019 s-a înregistrat la toate grupele de vârstă între începând cu 25-44 ani până la 85 ani și peste. Nu trebuie uitat că justificarea inițială pentru măsurile restrictive si injectare a fost protejarea vârstnicilor cu comorbidități. Prin aplicarea acestor măsuri, nu numai că nu s-au evitat decesele persoanelor vârstnice, însă au decedat si multe persoane tinere, active. Se poate observa că decesele la vârste tinere, active s-au accentuat în 2021 , după introducerea serurilor experimentale și prin continuarea măsurilor restrictive. Comentariul INS pentru această afirmație: "Aceste concluzii trebuie să rezulte din analiza numărului de decese în rândul persoanelor vaccinate și a celor nevaccinate.

  9. Pentru cei ce au crezut propaganda oficială ce susținea eficacitatea de 95% a serurilor experimentale și eficiența măsurilor luate, va fi șocant să observe că, de la începerea injectării, a crescut numărul de decese atât covid și cât și non-covid față de 2020, când nu existau serurile experimentale (Figurile 13, 14, 15). Comentariul INS pentru această afirmație: "INS nu detine toate datele necesare pentru a putea verifica aceasta afirmație. Nu dispunem de date referitoare la ponderea persoanelor vaccinate pe luni, la ponderea infectaților în totalitatea cazurilor, respectiv a deceselor. Considerăm că ar trebui analizat si efectul restricțiilor de libera circulație care a limitat în 2020 răspandirea imediată a COVID-19.

  10. În mod bizar, există și o oarecare corelație între numărul deceselor covid si non-covid și numărul de doze de vaccin administrate în luna respectiva sau luna anterioara(figura 16). O parte din decesele non-covid înregistrate în luna vaccinării și în luna următoare sunt cu siguranța reacții adverse postvaccinale, așa cum arată și documentul desecretizat Pfizer; în acest studiu observațional post-marketing reacțiile adverse sunt raportate în general la 0-30 de zile de la injectare (18). Comentariul INS pentru această afirmație: "INS nu dispune de informațiile necesare verificării acestei părți de analiză”.

  11. Dacă măsurile luate de autorități ar fi fost eficiente, numărul de cazuri C19 raportate ar fi trebuit sa fie în scădere. Însă, din figura 17 vedem exact contrariul. În ciuda măsurilor impuse de distanțare, purtare a măștii, reducere a activității în spitale, cazurile au crescut constant în 2020. Vaccinarea , în loc sa fi contribuit la scăderea numărului de cazuri, pare să fi avut un efect stimulator, panta curbei cazurilor declarate fiind mai mare în 2021 față de 2020 și încă și mai accentuată în 2022 față de 2021, așa cum se poate observa din curba cazurilor C19 afișată pe pagina https://www.worldometers.info/coronavirus/country/romania/ (figura 17). În figura 18 am exprimat grafic evoluția numărului de cazuri pe ani, raportarea în 2022 fiind până pe 20 mai (pe mai putin de 6 luni). Comentariul INS pentru această afirmație: "INS nu dispune de datele necesare verificării acestei afirmații. Nu dispunem de date referitoare la cazurile si variantele COVID-19 pe ani și respectiv luni, nu deținem cunoștințele medicale necesare analizei transmiterii variantelor COVID.”

  12. Decesele prin boli endocrine (printre care și diabetul), boli ale aparatului circulator (inclusiv accidente coronariene acute și cerebro-vasculare), boli ale aparatului respirator non covid 19, boli ale aparatului digestiv, tulburări mentale au crescut în 2020 si 2021. Acest fapt este reflectat în figura 19, în care am reprezentat excesul de mortalitate procentual prin aceste boli față de mortalitatea medie prin aceste boli în anii 2014-2019. Această creștere a deceselor prin alte boli decât C19 poate fi explicată prin restricționarea accesului în ambulatorii și spitale a persoanelor cu boli acute sau cronice, prin măsurile ce au avut ca rezultat reducerea mișcării, a activităților sportive, prin creșterea stresului, a panicii în populație. Se poate observa că s-a înregistrat o creștere suplimentara a bolilor circulatorii în 2021 față de 2020 ce poate fi explicata și de complicațiile vaccinării (tromboze, infarcte miocardice) alături de factorii menționați anterior (restricții ale accesului în spitale, stres, lipsă de mișcare).

  13. O constatare interesanta din figura 19 este creșterea importantă a deceselor prin boli respiratorii non covid 19, mult mai mare procentual față de creșterea deceselor prin alte afecțiuni.Putem suspecta astfel ca există și o altă cauză, posibil toxică care sa explice acest fapt. Din păcate, autoritățile nu răspund la întrebarea dacă au fost efectuate teste toxicologice și până acum nu am găsit niciun laborator care să facă identificarea anumitor elemente (inclusiv metale si grafen) în praf și apa. Comentariul INS pentru această afirmație: "Ar fi util de evidențiat și mortalitatea prin COVID-19 în cadrul excesului de mortalitate prin boli respiratorii, în unele perioade de pandemie decesele cauzate de bolile respiratorii devenind a doua cauză de deces, după bolile aparatului circulator, dar înaintea tumorilor, aspect evidențiat în Comunicatele de presa lunare ale INS privind Mișcarea naturală a populației în luna....https://insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa-view

  14. O altă constatare foarte interesanta și gravă în același timp, care trebuie sa ridice multe întrebări și la care este extrem de important să obținem o explicație este reprezentată de variațiile inacceptabil de mari ale mortalității prin covid 19 între diferitele județe ale țării, expuse în raportul CNSISP-INSP (9)- pagina 45 - Tabelul 20 (actualizat prin verificarea INS). Cum se poate explica faptul că în anul 2020 mortalitate prin COVID în Sibiu este de 144,5 la 100.000 locuitori, în Hunedoara de 146,1 (145,4) la 100.000 locuitori, în Mureș de 122,9 la 100.000 locuitori etc. în timp ce în Timiș este de doar 3,7 la 100.000 de locuitori, în Mehedinți de 6,5 (6,2) la 100.000 locuitori , în Olt de 14 la 100.000 locuitori, în Buzău de 22,4 (22,5)la 100.000 locuitori? Cum este posibil ca mortalitatea prin aceasta boala sa fie de 40 de ori mai mare într-un județ față de altul? Cum se poate explica mortalitatea de 78,8 la 100.000 de locuitori din București, capitala științei romanești, mai mare decât în 50% din județele țării? Protocoalele de tratament au fost aceleași. A ajuns mai mult covid în anumite orașe decât în altele? Competența, experiența, interesul medicilor în tratarea pacienților au fost diferite? În plus, se poate observa din figura 21 o mare variație interjudețeană a excesului de decese în 2020 , comparativ cu media anilor 2014-2019 calculată pe fiecare județ. Au fost județe în care măsurile de restricționare a accesului la servicii medicale au fost mai severe? Au existat diferențe între județe în ce privește calitatea actului medical? Cum este posibil ca în Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Ilfov, Prahova, Sibiu, Suceava să existe un exces de decese covid 19 și non covid 19 de 20% față de media anilor 2014-2019 a acelor județe, iar în Dolj, Mehedinți, Teleorman, Vaslui să fie sub de circa 6% sau mai puțin?

Sunt mulți parametri care trebuie și pot fi analizați, însă nu am la dispoziție toate datele pentru a analiza, de exemplu , corelații mai directe între decese si vaccinare, pe categorii de vârstă și afecțiuni. Deși ar fi trebuit să aibă aceste date, deoarece serurile sunt experimentale, cu aprobare condiționata, INSP-ul mi-a răspuns la o petiție trimisă în data de 30-01-2022 că statistica pentru anul 2021 nu este finalizată, că nu exista împărțirea pentru categoria de vaccinați/nevaccinați la raportarea deceselor!!! Totuși, chiar si așa, din datele disponibile, am obținut suficiente argumente că măsurile impuse de autoritățile romane în acești doi ani nu au fost benefice ci DEZASTRUOASE.

De aceea se impune o schimbare totală a strategiei, constând în

  • evaluareA rapidĂ a consecințelor mĂsurilor luate pÂnĂ în prezent, RECUNOAȘTEREA PUBLICĂ A GREȘELILOR,

  • COOPTAREA URGENTĂ A PROFESIONIȘTILOR ROMÂNI PENTRU STABILIREA STRATEGIEI DE REVENIRE,

  • utilizarea recomandărilor UE si OMS doar cu rol informativ, fără ca acestea sa devină obligativitate pentru Romania, țară cu particularități sanitare, socio-culturale.

MĂ ROG CA ACEASTA EVALUARE SĂ TREZEASCĂ CÂT MAI MULTE INSTITUȚII ȘI ROMÂNI, PÂNĂ NU VA FI PREA TÂRZIU !

Figura 1

Excesul de mortalitate față de media anilor 2014-2019 și ponderea deceselor COVID în media anilor 2014-2019TABEL 1



Anul

Exces mortalitate fata de media anilor 2014-2019

Ponderea deceselor COVID în media anilor 2014-2019

2014

-2,08%

0

2015

0,75%

0

2016

-0,81%

0

2017

0,68%

0

2018

1,71%

0

2019

-0,26%

0

2020

14,42%

6,58%

2021

28,28%

15,87%

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 2

Excesul de mortalitate Covid-19 și Non-COVID-19 în anii 2020 și 2021TABEL 2


%Exces mortalitate non C19

% Decese C19

2020

54,33

45,67

2021

43,88

56,12

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 3

Numărul mediu anual de decese din perioada 2014-2019 și numărul deceselor înregistrate în anii 2020 și 2021 TABEL 3


Total decese

Decese covid

2014-2019 medie

261023,17

0

2020

298651

17185

2021

334832

41425

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 4

Structura deceselor COVID-19 și non-COVID19 în mortalitatea generală din anii 2020 și 2021TABEL 4

ANI

% decese C19

% decese non C19

2020

5.75%

94.25%

2021

12.37%

87.63%

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 5

Numărul deceselor COVID-19, excesul mortalității generale și cel al mortalității non-COVID-19 înregistrat în anii 2020 și 2021 față de mortalitatea anuală medie din perioada 2014-2019TABEL 5

 

Exces mortalitate non C19

Decese C19

Exces total de mortalitate

2014-2019

0

0

0

2020

20442.83

17185

37627.83

2021

32383.83

41425

73808.83

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Excesul de mortalitate față de media anilor 2014-2019 și ponderea deceselor COVID în media anilor 2014-2019 Figura 6

TABEL 6

Anul

Exces mortalitate fata de media anilor 2014-2019

Ponderea deceselor COVID în media anilor 2014-2019



2014

-2.08%

0


2015

0.75%

0


2016

-0.81%

0


2017

0.68%

0


2018

1.71%

0


2019

-0.26%

0


2020

14.42%

6.58%


2021

28.28%

15.87%


Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 7

Decese totale și decese prin COVID-19 pe grupe de vârstă în anul 2020Tabel 7

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 8

Decese prin COVID-19 pe grupe de vârstă în anul 2020Tabel 8.

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 9

Ponderea vaccinarii anti-covid 19 pe grupe de vârstă din totalul persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză până la 15 mai 2021 comparativ cu ponderea deceselor covid-19 pe gupe de vârstă din totalul deceselor covid-19 în anul 2020Tabel 9.

Grupe de vârstă

0-19

20-29

30-39

40-49

50-59

60-69

70-79

>80

Procentul deceselor covid-19 pe grupe de vârstă din totalul deceselor covid-19 în anul 2020

0.8

0.33

1.2

4.07

11.2

28.5

36.82

17.8

Procent de vaccinare pe grupe de vârstă din totalul persoanelor vaccinate cu cel puțin o doză până pe 25 mai 2021

2.37

9.53

14.84

18.99

18.59

20.23

11.69

3.76

Comentariu: ” INS nu dispunde de date statistice pentru verificarea/actualizarea acestor date (referitoare la vaccinarea pe grupe de vârstă). Aceste informații sunt în responsabilitatea INSP”.

Figura 10 . Reacții adverse raportate în Europa pe site-ul EUDRA pentru vaccinul anti-covid Pfizer până la data de 9-07-2022

Figura 11

Numărul deceselor, născuților vii și sporul natural în perioada 2014-2021TABEL 11

 

Decese

Născuți vii

Spor natural

2014

255604

202501

-53103

2015

262981

206190

-56791

2016

258896

209641

-49255

2017

262811

214928

-47883

2018

265494

214614

-50880

2019

260353

203109

-57244

2020

298651

201849

-96802

2021

334832

179854

-154978

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 12

Decese pe grupe de vârstă, în anii 2020 și 2021 comparativ cu media anilor 2014-2019TABEL 12


0-14 ani

15-24 ani

25-44 ani

45-64 ani

65-74 ani

75-84 ani

>85 ani

medie 2014-2019

2081

1062

8184

51849.5

51814.67

84715.33

61316.67

2020

1665

905

8135

56091

68219

90125

73511

2021

1571

1043

8632

61881

81175

99187

81343

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 13

Numărul deceselor care au cauză principală COVID-19 în perioada martie 2020 - aprilie 2022TABEL 13

decese covid

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

2020

0

0

82

635

543

378

675

1365

1265

2291

5342

4952

2021

2,847

2,378

3,696

4,923

2,292

355

63

307

2,478

11,592

8,257

1,885

2022

1,401

3,380

1,401










Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anii 2021 și 2022 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 14

Ponderea excesului mortalității generale înregistrată în anul 2020 față de media lunară a anilor 2014-2019 și ponderea deceselor COVID-19 din anul 2020 în media lunară a mortalității înregistrată în perioada 2014-2019TABEL 14

 

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ponderea excesului de mortalitate lunară din anul 2020, față de media lunară a mortalității în perioada 2014-2019 (%)

-5.98

-1.82

-4.53

0.77

0.21

5.27

12.09

17.54

15.36

26.32

63.27

47.41

Ponderea deceselor COVID-19 în anul 2020, în media lunară a mortalității din perioada 2014-2019 (%)

-

-

0.53

2.87

2.24

1.79

3.12

5.89

5.65

10.79

24.00

22.05

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 15

Tabel 15. Ponderea excesului mortalității generale înregistrată în anul 2021 față de media lunară a anilor 2014-2019 și ponderea deceselor COVID-19 din anul 2021 în media lunară a mortalității înregistrată în perioada 2014-2019. Pentru vaccinare, INS nu are în atribuții realizarea acestor statistici, care sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății – INSP


Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ponderea excesului de mortalitate lunară din anul 2021, față de media lunară a mortalității în perioada 2014-2019 (%)

10.77

4.83

24.43

35.33

16.76

6.62

4.85

4.64

30.65

103.44

79.64

17.05

Ponderea deceselor COVID-19 în anul 2021, în media lunară a mortalității din perioada 2014-2019 (%)

11.46

9.59

15.81

22.31

9.87

1.99

0.42

1.43

13.23

52.38

41.09

8.41

Dozele de vaccin administrate lunar exprimate procentual din totalul dozelor administrate în anul 2021

4.41

5.38

9.87

13.6

16.64

6.89

2.91

2.28

2.91

15.5

14.1

5.75

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 16

Pentru vaccinare INS nu are în atribuții realizarea acestor statistici, care sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății – INSP.Tabel 16. Ponderea excesului mortalității generale înregistrată în anul 2021 față de media lunară a anilor 2014-2019 și ponderea deceselor COVID-19 din anul 2021 în media lunară a mortalității înregistrată în perioada 2014-2019.


Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ponderea excesului de mortalitate lunară din anul 2021, față de media lunară a mortalității în perioada 2014-2019 (%)

10.77

4.83

24.43

35.33

16.76

6.62

4.85

4.64

30.65

103.44

79.64

17.05

Ponderea deceselor COVID-19 în anul 2021, în media lunară a mortalității din perioada 2014-2019 (%)

11.46

9.59

15.81

22.31

9.87

1.99

0.42

1.43

13.23

52.38

41.09

8.41

Dozele de vaccin administrate lunar exprimate procentual din totalul dozelor administrate în anul 2021

4.41

5.38

9.87

13.6

16.64

6.89

2.91

2.28

2.91

15.5

14.1

5.75

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 17 Evoluția lunară a numărului de cazuri dupa site-ul worldometers ( „INS nu deține aceste date și nu putem verifica”

Figura 18

TABEL 18 Numărul anual de cazuri covid-19 ce reiese din graficul worldometer.

„INS nu dispune de date referitoare la morbiditate, astfel nu putem verifica datele din Figura 18 și din TABELUL 18. Aceste statistici sunt în responsabilitatea Ministerului Sănătății – Institutul Național de Sănătate Publică”Notă

Figura 19

Ponderea excesului de mortalitate din anii 2020 și 2021, în media perioadei 2014-2019, pe unele cauze principale de decesTABEL 19


Tumori

Boli endocrine, de nutritie si metabolism

Tulburări mentale și de comporta- ment

Boli ale sistemului nervos

Boli ale aparatului circulator

Total boli ale aparatului respirator

Boli ale aparatului respirator COVID-19

Boli ale aparatului respirator non COVID-19

Boli ale aparatului digestiv

Exces decese 2020 (%)

-2.9

51.25

10.13

8.61

8.92

148.06

110.35

37.71

2.58

Exces decese 2021 (%)

-8.85

67.02

35.08

3.53

16.52

321.25

266

55.25

4.84

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

locuitori – date actualizate de INSTabel 20.Mortalitatea cauzată de COVID-19 și rata mortalității cauzate de COVID-19 la 100000

Notă: Datele pentru anul 2020 sunt definitive, iar datele pentru anul 2021 sunt provizorii.

Sursa: Institutul Național de Statistică, statistica demografică

Figura 21

Ponderea excesului mortalității generale și a mortalității cauzate de COVID-19 din anul 2020 în media deceselor din perioada 2014- 2019TABELUL 21

Nota INS

- Nota metodologică referitoare la datele publicate de Institutul Național de Statistică.

Sursa datelor: INS, Statistica demografică

Sunt incluși născuți-vii ai căror mame aveau, la data nașterii, domiciliul sau reședința obișnuită în România și a căror naștere a fost înregistrată la Oficiile de Stare Civilă din România.

Sunt incluși decedații care aveau domiciliul sau reședință obișnuită în România.

Codificarea cauzelor de deces s-a făcut conform Clasificării Internaționale a Maladiilor - Revizia a X-a OMS (ICD 10).

Datele pentru anii 2014 – 2018 au fost revizuite, conform Calendarului de revizuiri al INS.

Datele pentru anii 2019 și 2020 sunt definitive.

Datele pentru anul 2021 sunt provizorii. Datele semidefinitive pentru anul 2021 vor fi disponibile începând cu data de 30.06.2022 .

Nota mea: Pasajele colorate portocaliu reprezintă revizuirea datelor prin actualizarea realizata de INS.

Pasajele colorate violetreprezintă date ce nu sunt verificate de INS, deoarece: " INS nu dispunde de date statistice pentru verificarea/actualizarea acestor date. Aceste informații sunt în responsabilitatea INSP.”sau "INS nu a verificat acest fragment, neavând astfel de atribuții.”

NOTA REDACȚIEI - PENTRU GRAFICE ȘI TABELE CÂT ȘI PENTRU DOCUMENTAREA DVS VĂ INVITĂM SĂ DESCĂRCAȚI STUDIUL ÎN FORMAT PDF DE AICI

Bibliografie

  1. https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/infectia-cu-noul-coronavirus-sars-cov-2/raportare-saptamanala-vaccinare-impotriva-covid-19/

  2. https://insse.ro/cms/ro/search/node/evenimente%20demograficehttps://insse.ro/cms/ro/search/node/MISCAREA%20NATURALA%20A%20POPULATIEI

  3. https://www.worldometers.info/coronavirus/country/romania/

  4. https://ourworldindata.org/explorers/coronavirus-data-explorer?zoomToSelection=true&facet=none&uniformYAxis=0&pickerSort=asc&pickerMetric=location&Interval=Cumulative&Relative+to+Population=false&Color+by+test+positivity=false&country=~ROU&Metric=Vaccine+doses

  5. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/proiectarea_populatiei_pe_medii_de_rezidenta_la_orizontul_anului_2070.pdf

  6. INS, Baza de date TEMPO, matricea POP206A - Decedati pe sexe, medii de rezidenta si grupe de varsta

  7. INS,https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop04r22.pdf (a se vedea datele din anexa comunicatului de presa) – Date provizorii. Datele semidefinitive vor fi disponibile la sfarsitul lunii iunie 2022.

  8. INS, statistica demografica, date definitive (17185 cazuri de deces cu cauză principală U071 sau U072)

  9. INS, statistica demografica, date provizorii, (41425 cazuri de deces cu cauză principală U071 sau U072, datele semidefinitive vor fi disponibile la sfarsitul lunii iunie 2022).

  10. https://insp.gov.ro/download/CNSCBT/docman-files/Metodologii/covid-19/Metodologia-de-supraveghere-a-COVID-19_Actualizare_01.02.2022.pdf

  11. https://insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/PRECIZARILE-OMS-PENTRU-COMPLETAREA-CERTIFICATULUI-CONSTATATOR-DE-DECES-PENTRU-COVID-19.pdf

  12. https://sites.krieger.jhu.edu/iae/files/2022/01/A-Literature-Review-and-Meta-Analysis-of-the-Effects-of-Lockdowns-on-COVID-19-Mortality.pdf

  13. https://insp.gov.ro/download/cnsisp/Fisiere-de-pe-site-CNSISP/mortalitatea_generala/Mortalitatea-generala-2020.pdf

  14. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/grafic-cum-arata-campania-de-vaccinare-pe-grupe-de-varsta-cei-mai-multi-romani-vaccinati-au-intre-60-si-69-de-ani-1541163

  15. https://www.adrreports.eu/ro/search_subst.html

  16. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-tablematricea POP214A - Sporul natural al populatiei pe medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

  17. https://phmpt.org/wp-content/uploads/2022/03/125742_S1_M4_4223_185350.pdf

  18. https://phmpt.org/wp-content/uploads/2021/11/5.3.6-postmarketing-experience.pdf

  19. https://www.dailymail.co.uk/news/article-8548263/Canadian-health-chiefs-recommend-GLORY-HOLES-Covid-friendly-sex.html

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews