ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O echipă de nouă experți de la Harvard, Johns Hopkins și alte universități de top a publicat un studiu care schimbă paradigma referitoare la „eficacitatea și siguranța” vaccinurilor COVID-19 și demonstrează de ce impunerea acestor vaccinuri în cazul studenților este neetică, scrie The Epoch Times, care prezintă studiul.

Acest studiu de 50 de pagini, care a fost publicat în Social Science Research Network la sfârșitul lunii august, a analizat datele CDC și din lucrările sponsorizate de industria Farma cu privire la efectele adverse ale vaccinurilor, iar cercetătorii au ajuns la concluzia că boosterele COVID-19 impuse în cazul tinerilor pot provoca între 18 până la 98 de evenimentele adverse grave reale pentru fiecare spitalizare legată de infecția cu COVID-19 prevenită teoretic.

Printre autorii studiului sunt Dr. Stefan Baral, profesor de epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins; chirurgul Martin Adel Makary, MD, profesor la Johns Hopkins, cunoscut pentru cărțile sale care scot la iveală abuzurile medicale, printre care cartea „Unaccountable: What Hospitals Won’t Tell You and How Transparency Can Revolutionize Heath Care” („Iresponsabilii: Lucrurile pe care nu vi le vor spune spitalele și cum poate transparența revoluționa domeniul îngrijirilor medicale”); și Dr. Vinayak Prasad, medic hematolog-oncolog, profesor la Departamentul de Epidemiologie și Biostatistică de la University of California, San Francisco (UCSF), precum și autor a peste 350 de articole academice revizuite de colegi.

Însă, în cadrul acestei echipe de experți de renume internațional care au realizat acest studiu, poate cel mai remarcabil este Salmaan Keshavjee, MD, Ph.D., actualul director al Harvard Medical School Center for Global Health Delivery și profesor de sănătate globală și medicină socială la Harvard Medical School. Keshavjee a colaborat intens cu Partners In Health, o organizație non-profit din Boston, cofondată de regretatul Dr. Paul Farmer, pentru tratarea tuberculozei rezistente la medicamente, potrivit biografiei sale online. 

Riscul de a fi exmatriculați

După cum a subliniat studiul, studenților de la universități din America, Mexic și Canada li se cere să aibă o a treia doză de vaccin împotriva COVID-19 sau, în caz contrar, vor fi exmatriculați. Și liceenilor nevaccinati care tocmai încep cursurile li se spune că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt „obligatorii” pentru a putea participa la cursuri.

Aceste ordine de vaccinare sunt foarte răspândite. În prezent, 15 state continuă să ofere scutiri motivate de convingeri personale, iar 44 de state și Washingtonul, D.C., permit scutiri de la vaccinare din motive religioase. Dar chiar și în aceste state, universitățile private le spun părinților că nu acceptă scutiri de la vaccinare recunoscute de stat.

5 argumente etice împotriva boosterelor obligatorii

Deși situația este rar acoperită în mass-media, boosterele de vaccin COVID-19 au generat multe controverse.

În timp ce unele țări compensează oamenii pentru leziunile devastatoare provocate de vaccin, iar alte țări limitează recomandările de vaccinare împotriva COVID-19, Statele Unite recomandă acum ca adolescenților de 12 ani și mai mari să le fie administrat rapelul pentru Omicron de la Pfizer-BioNTech, iar adulții tineri de cel puțin 18 ani să primească vaccinul actualizat de la Moderna.

În același timp, autoritățile din domeniul sănătății publice din Canada sugerează că, la fiecare 90 de zile, canadienii vor trebui să facă vaccinul COVID-19.

În contextul unor recomandări confuze și adesea în schimbare și al pierderii, de către public, a încrederii în vaccinuri, autorii acestui nou studiu susțin că impunerea boosterelor în universități este neetică. Ei oferă cinci argumente solide în sprijinul acestei afirmații îndrăznețe:

1) Lipsa transparenței în elaborarea politicilor. Oamenii de știință au subliniat că nu există o analiză formală și riguroasă din punct de vedere științific cu privire la raportul riscuri-beneficii pentru a stabili dacă boosterele sunt utile în prevenirea formelor severe de infectare și a spitalizărilor pentru adulții tineri.

2) Daune așteptate. O privire asupra datelor disponibile în prezent arată că impunerea boosterelor vor avea ca rezultat ceea ce autorii numesc „prejudicii nete așteptate” asupra tinerilor. Aceste prejudicii așteptate vor depăși beneficiile potențiale ale boosterelor.

3) Lipsa eficacității. Vaccinurile nu au prevenit eficient transmiterea COVID-19. Având în vedere cât de slab au funcționat – autorii menționează o „eficacitate modestă și de scurtă durată” -, daunele așteptate cauzate de boostere depășesc probabil orice beneficii pentru sănătatea publică.

4) Lipsa de compensații pentru adulții tineri vătămați de vaccin. Forțarea vaccinării, impusă ca o condiție prealabilă pentru a putea merge la facultate, este deosebit de problematică, deoarece tinerii afectați de aceste vaccinuri probabil nu vor putea primi compensații pentru aceste vătămări.

5) Daune aduse societății. Impunerea obligatorie a acestor boostere duce la ostracizarea tinerilor nevaccinați, care sunt excluși de la participarea la educație și de la oportunitățile de angajare în universități. Vaccinarea forțată înseamnă „încălcarea majoră a dreptului la libera alegera a ocupației și a libertății de asociere”, mai ales atunci când „nu există o justificare convingătoare legată de sănătatea publică”, au scris oamenii de știință.

Consecințele neconformării la aceste ordine absurde sunt, printre altele, incapacitatea înscrierii sau exmatricularea, pierderea privilegiilor privind utilizarea Internetului, pierderea accesului la săile de sport și la alte unități sportive, excluderea din căminele unde sunt cazați studenții. Potrivit autorilor, aceste măsuri punitive au crea un stres psihosocial inutil, au dus la deteriorarea reputației, la pierderea veniturilor și teama de a fi excluși, pentru a fi numite doar câteva consecințe.

Între 22.000 și 30.000 de tineri adulți neafectați anterior trebuie vaccinați pentru a preveni doar o spitalizare

Lipsa de eficacitate a vaccinurilor Covid constituie o preocupare majoră pentru acești cercetători. Pe baza analizării datelor publice furnizate CDC, ei au estimat că între 22.000 și 30.000 de adulți tineri neinfectați anterior ar trebui să primească boostere ARNm pentru a preveni doar o singură spitalizare.

Totuși, această estimare nu ține cont de protecția conferită de o infecție anterioară. Prin urmare, au insistat autorii, „aceasta trebuie considerată o evaluare moderată și optimistă a beneficiului”.

Cu alte cuvinte, vaccinurile ARNm împotriva COVID-19 sunt, în esență, inutile.

Vaccinurile booster obligatorii provoacă mai mult rău decât bine

Dar lipsa argumentelor documentate cu privire la eficacitatea acestor vaccinuri este doar o parte a problemei. În plus, cercetătorii au descoperit că, pentru fiecare spitalizare COVID-19 prevenită la adulții tineri care nu au fost infectați anterior cu COVID-19, datele arată că 18 până la 98 de „evenimente adverse grave” vor fi cauzate de vaccinuri.

Aceste evenimente includ de până la trei ori mai multe miocardite asociate boosterelor la bărbați tineri decât spitalizările prevenite și până la 3.234 de cazuri de alte reacții adverse care împiedică desfășurarea activităților zilnice normale.

Această nouă cercetare este o lectură esențială pentru oricine vrea să decidă dacă are nevoie de mai multe vaccinuri. Autorii și-au încheiat studiul făcând apel la acțiune. Factorii de decizie trebuie să oprească imediat impunerea vaccinării pentru adulții tineri, să se asigure că persoanele care au fost deja vătămate de aceste vaccinuri sunt compensate pentru suferința cauzată de vaccinarea forțată și să conducă și să facă publice rezultatele analizelor despre raportul riscuri-beneficii pentru diferite grupe de vârstă.

Aceste măsuri sunt necesare, susțin autorii, pentru „începerea unui proces lung de refacere a încrederii în [instituțiile] din domeniul sănătății publice”.