ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un studiu recent pretipărire a scos la iveală că nanoparticulele inflamatorii care înfășoară ARNm din vaccinurile împotriva Covid pot inhiba și modifica răspunsul imun, ceea ce poate fi o cauză majoră a mai multor evenimente adverse observate în urma vaccinării cu ARN mesager (ARNm) anti-COVID-19.

Oferim partea a II-a a prezentării studiului condus de un grup de cercetători de la Universitatea Thomas Jefferson, care au constatat că nanoparticulele lipidice (LNP) utilizate pentru a transporta ARNm în vaccinurile COVID-19 ar putea „inhiba” și „altera” răspunsurile imune la șoareci. Aceste efecte ar putea fi observate și la oameni, mai ales având în vedere datele tot mai numeroase despre evenimentele adverse raportate la oameni în urma vaccinării împotriva COVID-19. Oamenii de știință atrag atenția că toate aceste descoperiri justifică efectuarea urgentă de cercetări suplimentare.

Prima parte a studiului, prezentat de The Epoch Times, și tradus pentru cititorii Active News, poate fi citită AICI.  

Numărul de celule prezentatoare de antigen (APC), redus la șoarecii cu expunere mare la nanoparticule

În cadrul sistemului imunitar, există primul răspuns (celule imunitare înnăscute) și al doilea răspuns (celule imunitare adaptative).

Primele celule care răspund lansează un atac imediat atunci când întâlnesc ceva străin. Totuși, atacurile lor sunt nespecifice și adesea nu pot elimina complet infecțiile.

Prin urmare, celulele imune adaptive, cunoscute și sub numele de celule T și B, acționează ca al doilea răspuns al sistemului nostru imunitar.

Ele sunt activate în aproximativ o săptămână de la infecție și elimină infecțiile prin generarea de atacuri puternice și specifice.

Pentru a se activa celulele imune adaptative, celulelor T și B trebuie să li se prezinte informații despre agentul patogen. În cazul Sars-Cov-2, poate fi o secțiune a proteinei Spike.

APC-urile (celulele prezentatoare de antigen), un tip celulă cu funcția de prim răspuns, aduc bucăți de virus, bacterii sau particule infecțioase la celulele T sau B adaptative. Acest lucru va determina activarea celulelor T sau B, declanșând un răspuns imun adaptativ.

Imaginea de mai jos prezintă o celulă dendritică (APC), activând o celulă T prin prezentarea către aceasta a unui antigen, a unei substanțe toxice sau străine.


Cu toate acestea, autorii au descoperit că șoarecii cărora li s-au administrat două doze de LNP ARNm (nanoparticule lipidice care înfășoară ARNm) au avut o prezentare redusă a antigenului în comparație cu șoarecii cărora li s-a administrat o singură doză de LNP.

Acest lucru înseamnă că mai puține celule imunitare adaptive au fost produse pentru a se activa împotriva proteinelor gripale.

Nanoparticulele de ARNm reduc răspunsurile celulelor T și B

Autorii au descoperit că șoarecii care au primit două injecții cu LNP au prezentat răspunsuri mai scăzute ale celulelor T și B la vaccinul mRNA gripal decât șoarecii cărora li s-a administrat o singură doză.

Reprezentând răspunsul imun din linia finală, celulele T și B au un rol esențial în capacitatea sistemului nostru imunitar de a elimina infecțiile.

Însă, în cazul șoarecilor cărora li s-au administrat două doze cu LNP, au fost activate mai puține celule T și B.

De asemenea, grupurile cu două doze au prezentat concentrații mai scăzute de anticorpi (celulele B produc anticorpi) împotriva proteinei gripale.

Reducerea răspunsului imun adaptativ a fost sistemică, persistând în toate organele și zonele. Această reducere a fost însă și mai mare la locul injectării, mai ales dacă șoarecii au primit ambele doze în același loc, potrivit autorilor.

Pe de altă parte, grupul căruia i s-a administrat o singură injecție cu LNP a avut răspunsuri mai mari ale celulelor T și B, cu mai mulți anticorpi produși.

Autorii au descoperit că expunerea la LNP a determinat reducerea celulelor progenitoare T. Întrucât celulele progenitoare T se maturizează în celule T activate, mai puțini progenitori înseamnă un număr și un răspuns reduse ale celulor T.

Autorii au descoperit că, dacă celulele progenitoare T au fost înlăturate înainte de vaccinare și apoi au revenit după vaccinare, numărul de celule T active nu au fost reduse. Acest lucru sugerează că LNP reduce în mod direct numărul de celule progenitoare T și, astfel, și răspunsul celulelor T.

„Pre-expunerea la ARNm-LNP inhibă răspunsurile celulelor T”, au scris autorii.

Această imunitate redusă nu ar trebui să fie permanentă, presupun autorii.

Ei au observat că răspunsurile celulelor B s-au recuperat în cea mai mare parte dacă a fost introdus un interval de 8 săptămâni între prima și a doua doză.

Totuși, autorii nu au analizat care este perioada de timp necesară pentru o recuperare completă și nici dacă răspunsul celulelor B s-a recuperat la șoareci.

Modificările sistemului imunitar cauzate de LNP pot fi moștenite

După cum s-a menționat mai sus, șoarecii cărora li s-au administrat două doze cu LNP au fost mai rezistenți împotriva unei infecții gripale decât șoarecii cărora li s-a administrat o singură doză cu LNP.

Acest lucru s-a demonstrat prin menținerea de către șoareci a unei greutăți superioare în timpul infecției, deși nu este sigur dacă rezistența a fost determinată de un răspuns imun sau de o altă cale declanșată de LNP.

În mod ciudat, această rezistență sporită ar putea fi transmisă urmașilor lor. Totuși, studiul nu a analizat dacă urmașii moștenesc, de asemenea, și slăbiciune imunitară, cum este scăderea imunității împotriva C. albicans, o trăsătură observată și la șoarecii cărora li s-au administrat două doze de LNP.

Implicații ale studiului și întrebări urgente

Descoperirile studiului pe șoareci arată că funcțiile celulelor T și B sunt reduse temporar la șoareci și ridică întrebarea dacă același lucru se întâmplă și la om.

Răspunsul imun adaptiv este esențial pentru eliminarea infecțiilor și pentru prevenirea afecțiunilor cronice, cum este cancerul. Studiul sugerează că, după două vaccinări cu ARNm LNP, urmează câteva săptămâni de vulnerabilitate în cazul șoarecilor, ceea ce îi supune unui risc mai mare de dezvoltare a infecțiilor și cancerului.

Rapoarte similare sunt observate la oameni, deși nu există încă un studiu care să stabilească o legătură concludentă.

Totuși, o rată crescută de îmbolnăvire raportată în Sistemul de raportare a evenimentelor adverse la vaccinuri (VAERS), după vaccinarea împotriva COVID-19, sugerează existența unei imunități reduse la oameni după vaccinare.

Au existat multe rapoarte referitoare la apariția cancerului în urma vaccinărilor împotriva COVID-19.

În baza de date VAERS, au fost raportate 284 de cazuri de cancer de sân după vaccinarea COVID-19, în timp ce doar 350 de cazuri au fost raportate în întreaga istorie a VAERS.

De asemenea, au fost 269 de cazuri de leucemie raportate după vaccinarea COVID-19, comparativ cu 432 de cazuri în întreaga istorie a VAERS.

În plus, au existat, rapoarte îngrijorătoare de nou debut sau apariție recurentă de herpes zoster în urma vaccinărilor anti-COVID-19. Datele VAERS arată că 7.559 de cazuri de zona zoster au fost raportate în urma vaccinării împotriva COVID-19.

De-a lungul întregii istorii a VAERS, 28.180 de cazuri de zona zoster au fost raportate în urma administrării tuturor vaccinurilor, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert dintre cazurile de zona zoster au apărut după vaccinarea pentru COVID-19.

CDC a menționat că dezvoltarea sau reapariția herpesului zoster are loc în primul rând la persoanele cu sistem imunitar compromis și este un semn de imunitate slăbită.

Deși studiul pe șoareci sugerează posibile implicații asupra sănătății umane, nu se știe dacă toate simptomele și efectele observate la șoareci vor apărea și la oameni.

Cu toate acestea, datele tot mai numeroase despre efectele adverse raportate la oameni în urma vaccinării împotriva COVID-19 justifică efectuarea urgentă de cercetări suplimentare. De asemenea, este necesară examinarea suprapunerilor dintre efectele asupra sănătății la șoareci și la oameni.

„Având în vedere larga expunere a unei mari proporții a populațiilor umane la vaccinuri bazate pe această tehnologie nouă (ARNm), este justificată efectuarea de mai multe studii pentru a înțelege pe deplin efectele imunologice și fiziologice generale [ale acestor vaccinuri]. Determinarea impactului pe termen scurt și lung al acestei platforme asupra sănătății umane ar ajuta la optimizarea acesteia pentru a reduce efectele sale potențial dăunătoare”, au scris autorii în concluzii.