ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Un studiu recent pretipărire a scos la iveală că nanoparticulele inflamatorii care înfășoară ARNm din vaccinurile împotriva Covid pot inhiba și modifica răspunsul imun, ceea ce poate fi o cauză majoră a mai multor evenimente adverse observate în urma vaccinării cu ARN mesager (ARNm) anti-COVID-19.
 
Studiul, condus de cercetătorii de la Universitatea Thomas Jefferson, a constatat că nanoparticulele lipidice (LNP) utilizate pentru a transporta ARNm în vaccinurile COVID-19 ar putea „inhiba” și „altera” răspunsurile imune la șoareci, scrie The Epoch Times, care prezintă studiul.

LNP-urile sunt învelișuri de lipide care înconjoară ARNm pentru a preveni degradarea și detectarea acestuia de către sistemul imunitar al organismului nostru.

LNP-urile nu sunt ARNm, ci doar un înveliș protector care transportă încărcătura ARNm.

Atât vaccinurile Pfizer, cât și cele Moderna anti-COVID-19, bazate pe ARNm, folosesc LNP-uri pentru a introduce secvențe de proteine Spike ARNm în celulele umane. Odată ce celulele umane primesc secvențele de ARNm, celulele vor produce apoi proteine Spike, declanșând un răspuns imun.

Inițial, s-a intenționat ca LNP-urile să introducă în mod discret secvențe de ARNm în celule pentru a produce proteine Spike și, astfel, să creeze imunitate împotriva virusului COVID-19.

Cu toate acestea, mai multe studii pe șoareci au constatat că LNP-urile, despre care se susține a fi netoxice și sigure, au de fapt un efect foarte inflamatoriu.

Aceste nanoparticule sunt foarte durabile și pot persista între 20 și 30 de zile în organism. În timp ce persistă în organism, este posibil să continue să activeze sistemul imunitar, ceea ce duce la epuizare imunitară și absența răspunsului.

De asemenea, studiul Universității Thomas Jefferson a ajuns la constatări similare. Pentru a investiga modul în care LNP-urile afectează sistemul imunitar, cercetătorii au injectat șoarecii cu aceleași LNP-uri utilizate în vaccinurile Pfizer, iar unii șoareci au primit chiar o doză dublă.

Inflamația și răspunsurile imune la șoareci nu sunt neapărat semne sigure că același lucru se va întâmpla la oameni. Cu toate acestea, șoarecii sunt folosiți de mult timp pentru a se testa siguranța și eficacitatea medicamentelor de uz uman; semne ale unor probleme imunitare sunt un indiciu al posibilelor riscuri pentru sănătatea umană.


Autorii au descoperit că șoarecii care au primit două doze au avut un răspuns imunitar redus la a doua injecție, comparativ cu șoarecii care au primit doar o doză.

„Platforma de vaccin bazată pe mRNA-LNP (nanoparticule) induce modificări imunologice neașteptate pe termen lung, care afectează atât răspunsurile imune adaptative, cât și protecția heterologă împotriva infecțiilor”, au scris autorii.

Pre-expunerea la nanoparticulele de ARNm reduce numărul de celule ale sistemului imunitar înnăscut

Șoarecii cărora li s-au injectat două doze cu LNP au prezentat un număr redus de celule imune înnăscute, celulele imune care contribuie primele la răspunsul imun.

Autorii au vrut să afle modul în care LNP-urile, învelișul din jurul ARNm, au afectat șoarecii după ce au fost injectate în ei LNP-uri de diferite variații.

Șoarecii au fost împărțiți în trei grupuri, iar toate cele trei grupuri au primit două injecții, însă cu conținut diferit.

La prima injecție, majoritatea șoarecilor au primit o doză de LNP. Jumătate au primit LNP-uri care conțineau secvențe de ARNm și altă jumătate, LNP-uri fără ARNm în interior.

Restului șoarecilor li s-a administrat o injecție cu apă sărată. Acești șoareci sunt utilizați ca bază pentru comparație, deoarece injecțiile cu apă sărată nu induc modificări în organism.

Două săptămâni mai târziu, tuturor celor trei grupuri li s-a administrat aceeași injecție LNP care conținea secvențe de ARNm pentru o proteină gripală (HA). A doua injecție a determinat celulele lor să producă proteine HA, care au declanșat un răspuns imun. S-a intenționat ca acest răspuns imunitar să facă șoarecii imuni la virusul gripal.


Cercetătorii au descoperit că, în urma celei de-a doua injecții, toți șoarecii au dezvoltat apărare imunitară împotriva virusului gripal.

Autorii au observat că șoarecii cărora li s-au administrat două doze de LNP au fost mai rezistenți la o infecție gripală, pierzând mai puțin în greutate. În mod ciudat însă, aceiași șoareci au prezentat, de asemenea, un răspuns imunitar mai scăzut la vaccinul antigripal, mai puține celule imunitare fiind activate.

Autorii au presupus că „rezistența” acesta nu este probabil datorată unei imunități întărite, ci unui produs dintr-o cale alternativă declanșată de LNP. Nu se știe dacă această „rezistență” ca funcționa în cazul altor infecții sau numai în cazul gripei.

Studiul a constatat că șoarecii care erau mai „rezistenți” la gripă au fost de fapt mai sensibili la infecții fungice.

Cercetătorii au infectat șoareci cu Candida albicans, iar șoarecii care au primit două doze au pierdut mai mult din greutate și au prezentat un control mai slab al infecției, ceea ce a indicat o modificare a răspunsului imun înnăscut.

Investigațiile ulterioare au demonstrat că acești șoareci au avut un număr mai mic de neutrofile, cele mai comune celule imunitare care răspund primele.

Sarcina neutrofilelor este de a „patrula” prin organism și de a ataca fără discriminare când întâlnesc ceva străin, prin urmare un număr redus de neutrofile expune o persoană la un risc mai mare de infecție.

Întrucât o infecție fungică necontrolată, în special C. albicans, constituie adesea un semn al unui răspuns imunitar înnăscut slăbit sau al slăbirii primului răspuns, autorii au bănuit că numărul redus de neutrofile ar fi putut contribui la dezvoltarea infecției fungice.

LNP-urile provoacă inflamație, iar anumite căi inflamatorii reduc producția de celule sanguine. Autorii au presupus că cele două doze de LNP administrate unor șoareci se poate să fi provocat o inflamație mai mare, care a dus la diminuarea producției de celule sanguine și la un număr scăzut de neutrofile.

Deși nu este sigur dacă efectele la șoareci ar fi similare cu cele asupra oamenilor, au existat rapoarte despre oameni vaccinați care au suferit un debut brusc al anemiei aplastice severe, o afecțiune în care organismul nu mai poate produce suficiente celule sanguine, în special celule roșii.

De asemenea, au existat rapoarte despre persoane vaccinate cu COVID-19 care au dezvoltat boli fungice rare și despre altele care au suferit agravarea unor infecții fungice preexistente.

Deși o infecție fungică gravă nu înseamnă automat că e vorba de un sistem imunitar slab, infecțiile fungice grave „sunt cele mai frecvente în rândul persoanelor cu un sistem imunitar slab”, scrie Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC). 

(Va urma)

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews