ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


În septembrie 2021, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a publicat raportul Agenda noastră comună.[1] Fostul prim-ministru al Suediei Stefan Löfvén conduce grupul ONU care va oferi propuneri cu privire la modul cum ar trebui implementată această agendă. Este clar că raportul vine ca un răspuns direct la declarația despre „Marea Resetare” făcută în iunie 2020 de Guterres și de Klaus Schwab de la Forumul Economic Mondial.

„Acum este un moment istoric, nu numai pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela sistemul pentru era post-covid.” (Klaus Schwab)

Ne așteaptă digitalizarea totală a lumii. Această agendă merge mână în mână cu mantra „Build Back Better” [„Să reconstruim într-o formă mai bună”] care s-a răspândit precum incendiul de vegetație printre liderii mondiali.

Agenda noastră comună conține o serie de recomandări cu privire la modul în care ONU poate fi reformată pentru a răspunde problemelor cu care se confruntă lumea astăzi. Guterres începe raportul descriind situația gravă:

„Ne aflăm într-un punct de cotitură al istoriei. În cea mai mare încercare comună a noastră de după cel de-al Doilea Război Mondial, omenirea este pusă în fața unei alegeri dure și urgente: o prăbușire sau un salt înainte. Boala cauzată de coronavirus (COVID-19) ne-a dat lumea peste cap, punându-ne în pericol sănătatea, distrugându-ne economiile și mijloacele de trai, adâncind sărăcia și inegalitățile.”

În același timp în care a fost publicată Agenda noastre comună, ONU a găzduit Summitul pe tema sistemelor alimentare și un Dialog la nivel înalt pe tema energiei [2]. Aceste două domenii au devenit acum o preocupare principală în contextul conflictului din Ucraina și în legătură cu dependența semnificativă a Uniunii Europene de materiile prime rusești și ucrainene, precum gazul și cerealele. În timpul discursului său adresat agenției ONU ECOSOC pe 22 martie anul acesta, Guterres a spus:

Războiul din Ucraina provoacă acum o creștere vertiginoasă a prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte, iar agențiile noastre din cadrul Organizației Națiunilor Unite avertizează cu privire la o foamete la o scară fără precedent. Indicele mondial al prețurilor la alimente FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură) este la cel mai înalt nivel de până acum. Și, conform Programului Alimentar Mondial (WFP), în ultimii trei ani, numărul persoanelor aflate în pragul foametei a crescut cu 17 milioane.”[3]

Această situație se asociază cu alte crize și probleme precum schimbările climatice, deficitul de apă, sărăcia, violența și discriminarea. Tabloul înfățișat este o criză de proporții biblice. Dacă nu se ia nicio măsură, în viitor ne așteaptă crize uriașe. Raportul indică, de asemenea, „probleme” precum incapacitatea de a ajunge la un consens cu privire la fapte, cunoștințe și știință.

Dar, potrivit lui Guterres, există o soluție: dacă lucrăm împreună ca o familie pentru a ne atinge obiectivele comune, putem depăși aceste provocări. În această muncă, ONU are, desigur, un rol central ca principală organizație internațională. Lucrul necesar, potrivit lui Guterre, este „multilaterismul puternic”.[4]

„Aceste provocări pot fi abordate doar printr-un răspuns interconectat, printr-un multilateralism revigorat și prin Națiunile Unite în centrul eforturilor noastre.”

Este vorba în special de modul cum Agenda 2030 și cele 17 Obiective privind dezvoltarea durabilă vor rezolva problemele comune. Obiectivele vor fi atinse în mare măsură prin aplicarea tehnologiei digitale și a regimului de supraveghere inclus în cea de-a patra Revoluție industrială.[5]

Astfel, Guterres propune un summit care să fie organizat anul viitor, denumit „Summit-ul pentru viitor”, cu scopul de a crea un nou consens global cu privire la modul cum ar trebui să arate viitorul nostru și ce putem face pentru a ne asigura un astfel de viitor.

În acest scop, a fost desemnat un Comitet consultativ care „să ofere sugestii concrete despre acorduri multilaterale mai eficiente cu privire la o serie de probleme cheie globale”. Aceste propuneri vor fi prezentate la întrunirea din 2023.

Consiliul consultativ la nivel înalt cu privire la multilateralismul eficient a fost numit pe 18 martie 2022 și este prezidat de fostul prim-ministru al Suediei Stefan Löfven și de fostul președinte al Liberiei, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, Ellen Johnson Sirleaf (în 2020-2021 a fost membră a Grupului independent al OMS pentru pregătirea și răspunsul la pandemii). [6]

Secretariatul, situat la Centrul pentru Cercetare Politică al Universității Națiunilor Unite, este finanțat de Fundația ONU a lui Ted Turner și de Fundația pentru Provocări Globale a lui László Szombatfalvy.[7]

Consiliul este compus din reprezentanți care au legături cu Forumul Economic Mondial, Clubul de la Madrid, Fundația Rockefeller, Consiliul pentru Relații Externe, Comisia Trilaterală și cu organizația financiară de elită Grupul celor 30 (fondată în 1978 cu un grant de la Fundația Rockefeller).

Trebuie menționat în special Tharman Shanmugaratnam din Singapore – țara care este un model al tehnocraticației – care este președinte al Grupului celor 30, membru al Consiliului de administrație al Forumului Economic Mondialși membru al Grupului independent de nivel înalt G20 privind finanțarea globală pentru pregătirea și răspunsul la pandemie. Tharman a fost, de asemenea, președinte al Grupului G20 al persoanelor eminente cu privire la guvernanța financiară globală, care a propus modul în care rolul G20 în arhitectura financiară globală ar trebui schimbat pentru a crea o nouă ordine internațională.

„Rolul G20 în arhitectura financiară globală ar trebui resetat. Acesta ar trebui să se concentreze asupra dezvoltării consensului politic cu privire la aspecte strategice cheie și privind răspunsul la criză.”[8]

Acest lucru ne oferă un indiciu cu privire la direcție și agendă.

Nume Țara Ocupație generală Alte funcții:

Stefan Löfvén Suedia Consiliu consultativ la nivel înalt privind multilateralismul eficient Fost prim-ministru

Ellen Johnson Sirleaf Liberia Consiliul consultativ la nivel înalt din Liberia privind multilateralismul eficient Fost președinte, Grupul independent al OMS pentru pregătirea și răspunsul la pandemii, Styrelsemedlem, Fundația Mastercard, Medlem, Clubul Madrid, Citibank

Xu Bu China Președinte,Institutul Chinez de Studii Internaționale ASEAN

Poonam Ghimire Nepal Membru Next Generation la Fundația Națiunilor Unite Cetățean global

Jayati Ghosh India Profesor de economie la Universitatea din Massachusetts Amherst Grupul ONU la nivel înalt pentru afaceri sociale și economice, OMS, Transformarea multilateralismului pentru justiția socială și incluziune în secolul XXI

Donald Kaberuka Rwanda Director executiv asociat, Southbridge, Fundația Rockefeller (styrelsemedlem)

Azza Karam Egipt Secretar General, Religii pentru Pace

Nanjala Nyabola Kenya Director, Advox/Global Voices, Bursier Rhodes

Tharman Shanmugaratnam Singapore Viceprim-ministru al Singapore

Grupul celor 30 Forumul Economic Mondial (styrelsemedlem), Grupul independent la nivel înalt G20 privind finanțarea globală pentru pregătirea și răspunsul la pandemie, Comitetul de organizare al consorțiului WEF (Forumul Economic Mondial) privind guvernarea în cazul introducerii monedei digitale [în sistemul monetar global].

Anne-Marie Slaughter SUA CEO New America  CFR [Consiliul pentru Relatii Externe], Comisia Trilaterală

Ilona Szabó De Carvalo Brazilia Director executiv Igarapé Institute WEF Young Global Leader [membră a organizației Young Global Leaders, create de Klaus Schwab]

Danilo Türk Slovenia Președintele Clubului Madrid

Însă „Agenda noastră comună” oferă și o imagine clară cu privire la direcție. În raport a fost publicat un plan de acțiune în 12 puncte. Acesta conține propuneri care sunt discutate de mai bine de un deceniu.

Planul include un Acord global privind digitalizarea, un ID universal digital, un ONU digital 2.0 upgradat și o cooperare mai strânsă între ONU și sistemul G20, tehnologia spațială pentru monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon, un ombudsman care va vorbi generațiilor viitoare și înființarea unei „Platforme de urgență” ca modalitate mai eficientă de a răspunde crizelor globale precum COVID-19 și schimbărilor climatice.

Întreaga agendă amintește în mare măsură de ideile tehnocratice ale World Future Society din anii 1970 și de crearea unui „creier mondial” pentru gestionarea evoluțiilor pe Pământ, idee susținută de futuristul Oliver Reiser în cartea sa Cosmic Humanism and World Unity [Umanismul cosmic și unitatea mondială].[9]

„Ce fel de «ordine mondială» ne preocupă aici? Cu siguranță, o distincție evidentă este între o societate liber organizată sau «deschisă» și o una rigid legată sau «închisă» specifică unei forme totalitare de ordine socială. În prezent, avem o ordine mondială liberă, precum cea întruchipată de actuala Organizație a Națiunilor Unite. Aceia dintre noi care credem în necesitatea unei federații mondiale vor dori ca forțele și agențiile să fie determinate să lucreze în sensul integrării politice și economice, integrând astfel oarecum ordinea liberă într-o federație planetară a oamenilor prieteni.” (Oliver Reiser)

În următoarele articole, voi trece în revistă aceste propuneri și legătura lor strânsă cu Forumul Economic Mondial, procesul G20 și implementarea celei de-a Patra Revoluții Industriale și a Agendei ONU 2030.

Sursa: Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie

Traducere: Irina Bazon

Referințe:

[1] ONU (2021), Agenda noastră comună (PDF)

[2] Națiunile Unite (2021), Summit-ul privind sistemele alimentare;Dialog la nivel înalt pe tema energiei 

[3] Națiunile Unite (2022), „Lumea se întoarce spre obiectivele dezvoltării durabile”, a spus secretarul general, adresându-se Consiliului în probleme economice și sociale, deplângând „o lipsă fundamentală de solidaritate” , comunicat de presă

[4] Xinhua (2021), „Șeful ONU lansează Agenda noastră comună bazată pe o forma avansată de multilateralism” , articol în Xinhua, 11 septembrie 2021

[5] ITU (2021), „Cooperarea digitalăconstituie cheia Agendei noastre comune


[6] Națiunile Unite (2022), Notă pentru corespondenți: Din Consiliul consultativ la nivel înalt al secretarului general pentru [implementarea] unui multilateralism eficient fac parte 12 actuali sau foști lideri, oficiali și experți eminenți de importanță mondială

[7] UNU (2021), Consiliul consultativ la nivel înalt pentru un multilateralism eficient 

[8] Guvernanța financiară globală, „G20 și IFI [Instituțiile financiare internaționale]: A aplica măsuri ca sistemul să funcționeze ca un sistem” 

[9] Oliver Reiser (1975), „Umanismul cosmic și unitatea mondială”, World Institute creative findings, Gordon and Breach

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews