ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Consilierul principal al Forumului Economic Mondial (WEF), Yuval Noah Harari, a declarat recent că lumea nu are nevoie de „marea majoritate” a populației actuale datorită progreselor tehnologice.

Harari a făcut declarația șocantă într-un interviu acordat lui Chris Anderson, șeful popularului grup media TED, reiterând ceea ce a prezis anterior despre apariția unei „clase inutile” de oameni „care nu pot fi angajați”.

 

În interviul prezentat de Lifesitenews.com, Harai a sugerat că, spre deosebire de secolul XX, când „marii eroi” din narațiunile predominante ale sistemelor politice erau întotdeauna „oamenii obișnuiți”, acum, în secolul XXI, oamenii „nu mai fac parte din narațiunea viitorului”. Potrivit lui Harari, aceștia au fost înlocuiți de inteligența artificială (AI) și de o economie bazată pe înalta tehnologie.

Harari i-a prezentat lui Anderson „ipoteza” conform căreia teama de a fi înlăturați din economia viitorului de către inteligența artificială și de către o clasă „tehnologică” înalt educată se află parțial  în spatele „decepției și reacțiilor negative ale lumii față de ordinea liberală”.

„Un lucru care s-ar putea întâmpla este că oamenii își dau seama – și au dreptate când se gândesc că «viitorul nu are nevoie de mine. … Poate că, dacă sunt cumsecade, îmi vor arunca niște firimituri, cum este venitul de bază universal.» Dar este mult mai rău din punct de vedere psihologic să simți că ești inutil decât să simți că ești exploatat”, a spus Harari.

„Acum, pur și simplu nu avem nevoie de marea majoritate a populației, pentru că viitorul este despre dezvoltarea unei tehnologii din ce în ce mai sofisticate, cum este inteligența artificială [și] bioingineria”, a subliniat acesta.

Harari a adăugat că „aceste tehnologii vor face să fie tot mai redundante” „orice lucruri pe care oamenii încă le fac și care sunt utile” și, astfel, „vor face posibilă înlocuirea oamenilor”.

Deși, potrivit consilierului WEF, aceste tehnologii precum inteligența artificială vor crea noi locuri de muncă „și mai interesante”, „nu este clar dacă mulți oameni vor fi capabili să aibă [aceste slujbe], deoarece vor necesita abilități înalte și multă educație.”

Anderson a susținut însă că trebuie să existe moduri prin care ființele umane să poată continua să îndeplinească un rol valoros în economia mondială, sau cel puțin în societate.

„Oamenii sunt foarte buni în a-i face pe alți oameni să nu se mai simtă singuri și aproape oricine poate face acest lucru. Aproape oricine locuiește undeva ar putea face, în principiu, ceva pentru ca o comunitate să fie mai bună. Ar putea să văruiască un gard, să facă vreun serviciu voluntar, sau orice altceva”, a spus Anderson.

Harari a susținut, la rândul său, că, pentru a „recunoaște ca locuri de muncă activități precum construirea comunităților și creșterea familiilor”, „avem nevoie de un nou model economic și social”.

Când Anderson l-a întrebat pe Harari dacă vede „o soluție la această problemă, în afară de” mai multă redistribuire a impozitelor de către guvern, Harari a răspuns: „Acesta este rolul tradițional al guvernului. Când piața nu este suficient de eficientă în redistribuirea bogăției, atunci aceasta este treaba guvernului.”

Harari a mers până la a sugera că bogăția ar trebui redistribuită la nivel global, astfel încât profiturile companiilor de tehnologie din SUA și China să poată aduce beneficii oamenilor din țările mai puțin avansate în domeniul tehnologic.

Anderson a subliniat că ființele umane au un rol de neînlocuit, întrebându-l pe Harari:

„Există vreun scenariu în care am putea să răspundem unei astfel de narațiuni [înlocuirea omului de către inteligența artificială] într-un mod destul de important, ca fiind singurele ființe din univers despre care știm că sunt capabile de lucrurile care contează cel mai mult în acest univers - și anume, iubirea, bucuria, creativitatea, sentimentul acela de pace despre care ai vorbit?

Tehnologia nu ne poate îndruma cu privire la lucrurile care sunt cele mai profunde în inimile noastre. Nu ar trebui să o lăsăm, ar trebui să ne menținem controlul, de fapt, să aducem tehnologia în slujba acestor lucruri. Și, într-un fel, în relația dintre tehnologie și noi — [tehnologia] ar trebui să considere lucrurile care țin de conștiință ca pe niște zei, care au superputeri despre care nu știe nimic. Nu? Este ridicol?”

Harari nu s-a referit direct la problema ridicată de Anderson, spunând însă că „problema referitoare la simțire și conștiință” constituie „cea mai importantă întrebare în acest sens” și „cea mai mare enigmă a științei”.

Răspunsul evaziv al lui Harari la întrebare poate proveni din viziunea sa mai puțin transcendentă asupra ființelor umane, așa cum se reflectă în afirmația sa că „Homo sapiens conduce lumea deoarece este singurul animal care poate crede în lucruri ce există pur și simplu în propria sa imaginație, cum sunt zeii, statele, banii și drepturile omului”, aceasta fiind o idee fundamentală a cărții sale „Sapiens: A Brief History of Humankind” [„Homo sapiens: O scurtă istorie a omenirii”].

Această idee este reluată în celebra sa afirmație că „trebuie să ne obișnuim cu ideea că nu mai suntem suflete misterioase”, ci suntem „acum animale care pot fi piratate”.

În calitate de consilier principal al șefului și fondatorului WEF, Klaus Schwab, opinia lui Harari potrivit căreia lumea este compusă acum dintr-o mulțime de oameni „inutili”, precum și devalorizarea pe față a ființelor umane prin echivalarea lor cu animalele, ne fac să ne punem întrebarea dacă obiectivele WEF sunt influențate de o astfel de viziune și, dacă da, în ce măsură, scriu cei de la Lifesitenews.

În fond, WEF plasează, fără îndoială, mediul, și nu ființele umane, în centrul priorităților sale. Acesta a intrat într-un parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite (ONU), care are o poziție puternic pro-avort și pro-contracepție, iar agenda „Marea Resetare” a WEF a stârnit îngrijorări cu privire la daunele colaterale aduse în privința mijloacelor de trai și bunăstării oamenilor din întreaga lume.

De exemplu, se relatează că WEF urmărește să impună renunțarea prematură la sursele de combustibili fosili în favoarea surselor de energie „verzi”, dar scumpe și nesigure, ceea ce ar reduce consumul general de energie și ar afecta economii întregi printr-un efect în lanț.

O dovadă mai clară că ei împărtășesc o astfel de viziune asupra lumii este susținerea de către WEF a lockdown-urilor din pandemia COVID, care au avut drept rezultat pierderea unui număr enorm de locuri de muncă, creșterea uriașă a ratei depresiei, a abuzului domestic și alte efecte nocive. De fapt, WEF a cerut introducerea de blocaje „mai stricte”, în ciuda crizei la nivel mondial, și a lăudat lockdown-urile pentru efectul lor constând în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării.
 

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews