ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Al doilea punct din așa-numita „Agenda noastră comună” a ONU se referă la protejarea planetei. Aceasta înseamnă ajungerea la zero emisii de dioxid de carbon până în 2050 sau mai devreme, declararea unei urgențe climatice globale și faptul că nu vor mai fi construite noi centrale electrice pe cărbune după 2021, explică cercetătorul Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie, într-o serie de analize din care ActiveNews a publicat deja primele două materiale (vedeți articolele relaționate).

În plus, sistemul alimentar global va suferi o transformare pentru a funcționa în noile limite planetare. În acest demers, Fundația Rockefeller, EAT FORUM, Clubul de la Roma și șeful Institutului Potsdam, Johan Rockström, au roluri importante. Însă angajamentul [„Protejați planeta”] și urgența globală au legătură, în cele din urmă, cu protejarea intereselor economice ale elitelor globale și cu implementarea celei de-a Patra Revoluții Industriale tehnocratice. Aceasta înseamnă digitalizarea totală și introducerea de carne falsă în meniu.

Urgența planetară

Declararea unei situații de urgență amintește parțial de scenariul „Fortress World” [„Lumea-fortăreață”] din raportul întocmit de Global Scenario Group, „Marea tranziție – Promisiunile și mirajele vremurilor noastre”, publicat în 2002 de Institutul de Mediu din Stockholm, sub coordonarea unui membru al Clubului de la Roma, Paul Raskin.

„Forțele ordinii globale iau măsuri. Organismele internaționale militare, corporative și de guvernare, susținute de cele mai puternice guverne naționale, formează autodenumita Alianță pentru Salvarea Globală. Folosind Organizația Națiunilor Unite reformata ca platformă, este declarată o stare de urgență planetară. O campanie de o forță copleșitoare, justiție dură și măsuri draconice ale poliției face ravagii în punctele fierbinți de conflict și proteste.”

Grupul Global Scenario a fost inițiat de președintele Earth Charter [Carta Pământului], Steven Rockefeller, și finanțat de UNEP, Fundația Rockefeller și Fundația Nippon, pentru a stabili modul cum ar putea fi realizată o societate ideală globală în baza Agendei 21 și a Cartei Pământului. Printre evaluatori se numără primul președinte al IPCC [Intergovernmental Panel on Climate Change, Comisia interguvernamentală pentru schimbările climatice], Bert Bolin, și Gordon Goodman de la Institutul de Mediu din Stockholm. Acesta din urmă a inclus, la recomandarea Rockefeller Brothers Fund, chestiunea climatică în raportul Brundtland „Our Common Future” [„Viitorul nostru comun”].

Un apel similar a fost făcut la summitul G8 de la Gleneagles din 2005, găzduit de acolitul Forumului Economic Mondial (WEF) Tony Blair, când un memoriu, „Global Warning” („Încălzirea globală”), scris de psihanalistul David Wasdell, a circulat printre participanți cu recomandarea de a se declara urgență globală. Acest memoriu a fost, de asemenea, distribuit prin Wasdell membrilor Clubului de la Roma.[1] A fost un mesaj grav care recomanda punerea rapidă în aplicare a unui plan de proporții în acest sens.

„Mai avem o fereastră îngustă de oportunitate pentru a ne angaja în planificarea și mobilizarea strategică globală, urmată de un număr de maximum 50 de ani pentru a realiza tranziția, pentru a reduce utilizarea resurselor, pentru a pune capăt acumulării inechitabile de capital și a începe, în cadrul unui proces de lungă durată, reducerea populației globale.”

Obiectivul stabilit mai târziu al declarării unei urgențe climatice (2018) a devenit o parte a agendei Clubului de la Roma, prin Planul lor de urgență climatică.[2] A fost prezentat într-o formă extinsă în septembrie anul următor, în timpul conferinței ONU pe tema schimbărilor climatice de la New York, ca Planul de urgență planetară. Principalii autori au fost președintele Clubului de la Roma Sandrine Dixson-Decleve, fostul președinte Anders Wijkman și proaspăt-numitul șef al Institutului Potsdam, Johan Rockström. Acesta din urmă a făcut o carieră răsunătoare după ce i s-a oferit în 2003 postul de director al Institutului de Mediu din Stockholm de către Bert Bolin și a primit un rol principal în implementarea Marii transformări (SRC Decennial Report).

Clubul de la Roma și Rockström considerau că noul deceniu trebuie să fie ca un punct de cotitură pentru a evita dezastrul. Declarația cu privire la Urgența planetară cerea că toate acțiunile în 2020 să fie aliniate pentru a asigura stabilitatea sistemelor de susținere a vieții pe Pământ.

Clubul de la Roma a creat apoi, împreună cu, printre altele, Institutul Potsdam, WWF și Global Commons Alliance, Platforma de urgență planetară. Un parteneriat, condus de institutul elvețian Clime & Sustainability, care, în colaborare cu ONU și cu Forumul Economic Mondial, se bazează pe convingerea liderilor de a implementa o „recuperare [reconstrucție] sănătoasă, verde și echitabilă”.[3]

Exemple concrete de măsuri au fost influențarea miniștrilor de Finanțe din G20 și, împreună cu Aavaz (condus de Ricken Patel de la Young Global Leaders al WEF), formarea unei „mișcări civice” care să ceară lui Christine Lagarde (Banca Centrală Europeană), Ursula von der Leyen și Angelei Merkel o redresare ecologică (Green Deal). Practic, aceasta înseamnă crearea unei „opinii publice” care să îi influențeze. (Această formă de „astroturfing” [similară cu „agitpropul” din comunism] pentru a-și legitima propria agendă nu este deloc o metodă neobișnuită în marea politică.)

La 1 mai 2019, Parlamentul Țării Galilor a fost primul care a declarat „urgență climatică”. Șase luni mai târziu, Parlamentul European a declarat „stare de urgență”, după un lobby din partea Clubului de la Roma.

Acum este rândul Organizației Națiunilor Unite. În legătură cu publicarea, pe 4 aprilie 2022, de către Comisia climatică a ONU, IPCC, al celui de-al „Șaselea raport de evaluare: Atenuarea schimbărilor climatice”, Antonio Guterres a declarat:

„Aceasta este o urgență climatică. Oamenii de știință din domeniul climei avertizează că suntem deja periculos de aproape de un punct critic care ar putea duce la efecte climatice în cascadă și ireversibile.”[4]

Sursa: Pharos / Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie

Traducere de Irina Bazon

(Va urma)

Citiți și: „Agenda noastră comună” în Era Post-Covid – „digitalizarea totală a lumii” și „multilateralismul” triumfal. Klaus Schwab: „Acum este un moment istoric, nu numai pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela sistemul pentru era post-covid”

Un om informat este pe jumătate salvat. Ce ne pregătesc eminențele cenușii ale lumii: ERA DIGITALĂ. „Agenda noastră comună”: 1. „Nu lăsăm pe nimeni în urmă” – Noul contract social

Referințe:

[1] Citiți mai multe despre Wasdell în Rockefeller – Controlling the Game https://pharosmedia.se/shop#!/b%C3%B6cker/products/rockefeller---controlling-the-game

[2] Clubul de la Roma (2018), Planul de urgență climatică https://www.clubofrome.org/publication/the-climate-emergency-plan/

[3] Climate & Sustainability (2020), Parteneriatul pentru urgența planetară https://www.climate-sustainability.org/planetary-emergency-partnership

[4] https://www.un.org/press/en/2022/sgsm21228.doc.htm

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews