Desi in incheierea articolului se spune „Părerile exprimate în acest articol sunt doar ale autorului și nu ale Forumului Economic Mondial” primul intrebare care îti vine în minte este „Oare?” Prea se potriveste articolul cu ei si cu felul lor de a actiona! Sau cine pune pe pagina sa un articol cu care nu este de acord fără nici un comentariu!?

Pentru cei care nu stiu engleza l-am tradus eu automat cu Google de aceea formularea uneori ciudată!
Pentru cei care nu cred Dumnezeu cititi rândurile de mai jos si gânditi-vă cât de asemănător este viitorul care ni-l pregătesc cu cel din Apocalipsa Sf. Ioan Teologul si dacă ciparea este doar o teorie a conspiratiei! Iar pentru cei care nu citesc articole asa lungi vizionati macar filmuletul de 1, 37 minute de la final!

Citiți și ADEVĂRURILE PĂRINTELUI JUSTIN: Cuvânt profetic despre cipuri și vaccinuri, în 2009! VIDEO

Tehnologia îmbunătățită poate schimba modul în care trăim, dar numai cu sprijinul și viziunea potrivite

de Kathleen Philips

Vicepreședinte R&D, imec
16 august 2022

Supereroii domină ecranele mari și mici de o vreme și are loc o schimbare subtilă: mulți copii se așteaptă să dezvolte ei înșiși superputeri.

Aceste așteptări pot părea de neatins, dar facem deja primii pași către o „societate sporită”. Târgurile comerciale se laudă cu ochelari de realitate augmentată (AR) care arată tehnicienilor unde ar trebui să meargă un anumit șurub. Propriul telefon vă oferă informații despre fitness în timp real sau vă spune despre cele mai recente moduri. Augmentarea poate fi definită ca extinderea reabilitării în care mijloacele tehnologice precum ochelarii, implanturile cohleare sau protezele sunt concepute pentru a restabili o funcție pierdută sau afectată. Adăugați-l la indivizi complet sănătoși și o astfel de tehnologie poate crește. Ochelarii de protecție de noapte, exoscheletele și interfețele creier-calculator formează imaginea. Tehnologia de creștere va ajuta în toate etapele vieții: copii într-un mediu de învățare, profesioniști la locul de muncă și vârstnici ambițioși. Există multe posibilități.

Imaginează-ți acest scenariu. Vorbești cu cineva într-un cadru zgomotos, la un bar, la o petrecere. Chiar dacă auzul tău este bun, situația face extrem de dificil să-ți înțelegi însoțitorul. Imaginați-vă că ați putea pur și simplu să vă puneți ochelari sau căști care oferă aceeași direcție a sunetului ca un aparat auditiv.

Sau un alt exemplu: mulți copii cu deficit de atenție se luptă la școală. În cel mai bun caz, ei beneficiază de servicii de educație specială sau de cazare în clasă. Cu toate acestea, cu îndrumări vizuale și audio suplimentare care blochează excesul de stimuli, un copil cu alte posibilități poate face față unui mediu școlar standard. Și când cursul se termină și începe timpul de joacă, ei își pot scoate pur și simplu ajutoarele.

Realitatea crescută nu se termină aici. Telefonul s-ar putea simți ca o parte a corpului tău, dar nu este introdus printr-o intervenție chirurgicală. Tehnologia va deveni mai împletită cu corpul sub formă de implanturi, dar se va integra perfect în mediul înconjurător – s-ar putea să aveți senzori într-un scaun, de exemplu.

Ne îndreptăm către o „nouă lume curajoasă” / „Brave New World”? Oricât de înfricoșător ar putea suna implanturile de cip, ele fac parte dintr-o evoluție naturală pe care au suferit-o cândva dispozitivele purtabile. Aparatele auditive sau ochelarii nu mai poartă un stigmat. Sunt accesorii și chiar sunt considerate un articol de modă. De asemenea, implanturile vor evolua într-o marfă. Dacă pare puțin probabil, luați în considerare alternativele pe care le folosim în prezent. Medicamentele prezintă adesea efecte nedorite, deoarece afectează mai multe procese biologice în același timp. Cineva care ia medicamente pe termen lung poate dori să încerce un implant care trimite impulsuri electrice sau optice foarte precise.

Obținerea unui implant este, evident, mai invazivă decât ridicarea unei perechi de ochelari. În general, implanturile vor fi legate de afecțiuni medicale. Măsura în care un anumit dispozitiv devine obișnuit va depinde de funcționalitatea tehnologiei și de cât de mult este integrat în corpul tău și în viața (stil) de zi cu zi.

A purta echivalentul nasului unui câine într-un gadget precum telefonul tău sau într-un dispozitiv de purtare precum un colier poate fi util pentru a adulmeca COVID-19 sau alergenii alimentari. În aceste cazuri, este de obicei suficient ca telefonul să sune ori de câte ori vă aflați în apropierea a ceea ce vă protejați. Nu există niciun motiv imediat pentru a implanta acest simț suplimentar în corpul tău. Cu toate acestea, o alergie mortală la arahide poate justifica o soluție mai permanentă.

Implanturile cerebrale ne duc cu un pas mai departe și ne permit să accesăm direct „sistemul de operare” al corpului. Am început deja interfațarea cu creierul folosind sonde neuronale pentru a atenua simptomele de epilepsie, boala Parkinson sau depresie. Majoritatea aplicațiilor vor rămâne bazate pe necesitatea medicală, mai degrabă decât pe un instrument de citire a minții. Deși este adevărat că companii precum  Neuralink au vizat creierul de la început, implanturile cerebrale ar putea să nu fie prima alegere în societatea noastră augmentată.

Un dispozitiv purtabil indispensabil poate fi implantat sub piele ca primă abordare sau în burtă, dacă este necesar. De exemplu, pentru pacienții care suferă de pierderi de urină, un mic dispozitiv de stimulare ascuns în zona pelviană constituie o soluție mai elegantă și mai confortabilă decât purtarea tampoanelor pentru incontinență. În continuare, pot exista și alte implanturi care influențează nervii sistemului nervos periferic sau autostrăzile informaționale care leagă măduva spinării și creierul de organe și membre.

Stimularea electrică a nervului vag, autostrada care își are originea în creier, se zvonește a fi o terapie miracolă pentru depresia rezistentă la tratament, o problemă în continuă creștere. În ciuda tuturor acestor opțiuni, unele terapii vor fi eficiente doar în creier, dar ai merge cu un cip în cap? 

La fel ca în cazul purtabilelor, nimeni nu mai întoarce capul pentru necesități medicale, cum ar fi aparatele auditive sau monitoarele de puls. Chiar și într-un cadru educațional și profesional, ochelarii inteligenti, telefoanele, brățările și altele asemenea sunt obișnuite.  Jocurile sunt următoarea țintă. Întrebarea este dacă implanturile vor urma o evoluție similară. Sănătate? Plauzibil. Educație și profesie? Potențial.

Este posibil să dorim să oferim copiilor dislectici noi oportunități prin implanturi care se traduc în timp real. Pe de altă parte, dislexia este o trăsătură personală. Vrem să schimbăm asta? Ca societate, trebuie să facem o alegere: vrem să acceptăm limitările umane asociate cu învățarea sau îmbătrânirea? Domeniile finale ale aplicațiilor, jocurile și chiar creșterea inteligenței, pot părea exagerat, dar numai viitorul poate spune.

Dacă ideea unui cip în corpul tău te face să te încânți, ia în considerare toate produsele farmaceutice pe care le iei fără îndoială. Instalația de artă „ Cradle to Grave ” din muzeul britanic ne confruntă vizual cu comportamentul nostru de a sparge pastile. Afișează o țesătură lungă de 13 m împletită cu 14.000 de pastile, media estimată prescrisă unui britanic într-o viață. Între timp, aproximativ 65% dintre copiii și adolescenții americani cu ADHD li se prescriu medicamente stimulatoare.

Adesea uităm că aceste medicamente sunt legate de amfetamine. Acestea afectează creierul și au efecte secundare (pe termen lung). Putem considera „electroceutice”, implanturi mici care atenuează simptomele diferitelor tulburări prin trimiterea de impulsuri electrice mici. Un argument convingător în favoarea medicinei bioelectronice este că stimulii pot fi opriți ( și porniți, zic eu) la o apăsare a unui comutator, în timp ce efectele medicamentelor persistă în organism mai mult timp.

Limitele implanturilor vor fi stabilite mai degrabă de argumente etice decât de capacitatea științifică. De exemplu, ar trebui să implantați un cip de urmărire în copilul dumneavoastră? Există motive solide și raționale pentru aceasta, cum ar fi siguranța. Chiar ai face-o? Este un pod prea departe? Un alt element important este securitatea. Amintește-ți când fostului vicepreședinte american Dick Cheney i-a fost modificat simulatorul pentru a preveni hacking-ul ? 

(Fostul vicepreședinte Dick Cheney a spus clar într-un interviu pentru „60 Minutes” al CBS, dezvăluind că, atunci când i s-a implantat un dispozitiv pentru a-și regla bătăile inimii în 2007, i-a pus pe medici să dezactiveze capabilitățile wireless ale acesteia pentru a preveni o posibilă tentativă de asasinat.
Cheney a spus că la acea vreme era îngrijorat de rapoartele potrivit cărora hackerii ar putea pătrunde în dispozitive și ar putea să-și omoare proprietarii.
„ Eram conștient de pericolul, dacă vreți, care exista”, a spus el.)

Chiar și pentru tehnologiile care salvează vieți, consilierea etică adecvată și încadrarea juridică sunt o necesitate.

Etica nu ar trebui propovăduită dintr-un turn academic de fildeș. Mai degrabă, instituțiile globale sau independente ar trebui să îndrume factorii de decizie politică și cercetătorii din societatea augmentată cu privire la ceea ce trebuie și ce nu și să contribuie la construirea cadrului etic pe aspectele societale ale tehnologiei de realitate augmentată.

Consiliul Europei a lansat recent un plan strategic de acțiune care abordează problemele ridicate de aplicarea neurotehnologiilor. Un alt exemplu, Institutul Rathenau , fondat de guvernul olandez, funcționează ca o instituție independentă pentru a reflecta asupra întrebărilor legate de impactul tehnologiei asupra vieții noastre.

Chile este deja cu un pas înainte. Anul trecut, țara a lansat un proiect de lege de modificare a constituției pentru a proteja datele personale ale creierului. Mai multe țări explorează acum cum să abordeze aceste probleme legate de implanturile (creierului). Sarcina este descurajantă, deoarece eticienii nu vor trebui doar să examineze tehnologia înflorită, ci și potențialele aplicații viitoare.

Cu sprijinul, viziunea și îndrăzneala potrivite, aceste tehnologii transformatoare – care depășesc creșterea – devin posibile. Când intrăm în zona gri? Etica ne va sfătui. Optimiștii tehnologici arată ce este posibil cu realitatea augmentată. Tehnologia a avut întotdeauna potențialul de a transforma societatea și de a ne îmbunătăți viața de zi cu zi și profesională. La fel și tehnologia de augmentare. Merge mână în mână cu o evoluție de la îngrijirea sănătății la „îngrijirea sănătății”, unde nu mai este vorba doar de rezolvarea unei deficiențe. Este vorba despre tehnologia care te sprijină și îți îmbunătățește calitatea generală a vieții.

VIDEO: