Refractari la manipulare 

Am citit un articol deosebit de interesant la ActiveNews despre experimentele psihologice folosite în resetare. Desigur despre unele, sau despre toate, am mai auzit fiecare dintre noi (am sa le redau pe scurt sfatuindu-vă să citiți totuși articolul original) dar articolul e de excepție prin faptul că le pune ca fundament științific al „resetării” și cu siguranță, ele chiar sunt!

Apoi m-am gândit de ce ele nu au funcționat asupra mea, sau a celor asupra care nu au avut efect! Sigur personal cunosc destul de puțini oameni care s-au împotrivit „alinierii,” de aceea nu am pretenția ca ceea ce ne aseamănă este singurul nostru atuu! Până am să găsesc însă altele, am să vorbesc de acesta: Dumnezeu! Sau credința în El!

Primul experiment este :

1.Milgram
procesul prihologic prin care o persoană se poate scuza, sau justifica, pentru răul pe care îl face alteia, considerând că nu este cu adevărat vina sa, că nu va fi trasă la răspundere, sau că nu avea de ales.

Cu credincioșii este mai greu să realizezi lucrul acesta, fiindcă nimeni nu se poate face „purtătorul de cuvânt” a lui Dumnezeu și să fie crezut într-atât încât să nu te mai temi de Judecată! Doar în Biserica Catolică papa este considerat un astfel de „purtător de cuvânt” și poate asta explică numarul mult mai mare al catolicilor care s-au „aliniat,” decât al ortodocșilor!
Desigur poliția din statele ortodoxe nu a acționat mult diferit de cea din restul statelor, dar polițiștii de felul lor sunt „fară Dumnezeu” și nu prea se îngrămădesc la biserică! (era sa scriu că nu prea rup ușile bisericilor, dar nu știu dacă în cazul lor, s-ar fi potrivit expresia!)

2. Stanford
Dacă le dai oamenilor putere și îi dezumanizezi pe cei de sub ei, oamenii sfârșesc prin a deveni sadici.
Dacă îi bagi pe oameni la închisoare, oamenii vor acționa ca într-o închisoare.
Pe scurt, oamenii acționează după cum sunt tratați.

Credinciosul știe că peste el este întotdeauna Dumnezeu și că nu ai voie să faci ce nu ai dori să ți se facă! El, pe de altă parte, este întotdeauna într-o închisoare, cea a trupului, iar libertatea adevărată vine abia după moarte! Puterea lui nu ține de spațiu, de fizic, ci de posibilitatea de a se „înălța” la Cer! Iar de tratat credincioșii au fost tot timpul disprețuiți de restul oamenilor, fiind imuni între timp la orice „degradare” socială! Ei acționează după cum le cere Dumnezeu să o facă ( după înălțimea la care au ajuns) nu poate nimeni să-i faca robii săi, căci ei sunt de mult, de bună voie, robii Altcuiva!

3. Asch
Oamenii detestă să fie voci singulare, dar acceptă să fie în minoritate, dacă au parte de un sprijin cât de mic
Presiunea semenilor va schimba radical mintea multor oameni, chiar și când se confruntă cu o realitate indenegabilă, mai ales dacă sunt făcuți să se simtă singuri.

Credinciosul nu este niciodată singur! Lângă el e tot timpul Îngerul lui păzitor, Sfântul lui ocrotitor, Maica Domnului, Iisus, cei din neamul lui care s-au mântuit! El este învățat sa fie „Glasul care strigă în pustie!” Oricâta presiune ar exista prețul „schimbării” fiind mântuirea el nu poate fi acceptat!

4. Festinger
*dacă nu li se oferă oamenilor decât o mică recompensă pentru că au îndeplinit o sarcină jenantă, aceștia își vor găsi propria justificare de a fi acceptat.

Nu există nimic care să facă credinciosul să uite că își riscă mântuirea! Noi nu avem nevoie de justificare în fata oamenilor ci de una în fața lui Dumnezeu, iar conștiința îți arata clar ce e adevăr și ce e minciună!

5. Scara maimutelor
demonstrează cât de ușor poate fi transformat în realitate un mit prin repetarea lui.
Oamenii vor face, fără să gândească, ceea ce face toată lumea, fără a se întreba despre motiv.

Nu creștinul! Creștinul e învătat să nu meargă pe calea largă a lumii! Să fie altfel! Să fie arătat cu degetul, luat în batjocură, ținut de prost!
Apoi tot ce face trebuie sa fie raportat la Dumnezeu: „Ce zice Dumnezeu de fapta asta a mea? Ii place? Nu smintesc pe nimeni făcând-o?”

Sigur se poate vorbi la nesfârșit pe tema asta, dar nimănui nu-i plac articolele lungi, așa că am să mă opresc aici!
Poate o să înțelegem din aceste experimente și reacția credincioșilor la ele, de ce sunt cei de la butoanele „resetării” așa porniți împotriva bisericii! De ce încearcă prin toate mijloacele să o discrediteze! De ce ne interzic participarea la slujbe, sau ne obligă să facem un carnaval grotesc din Sfânta Liturghie!
O să spuneți ca sunt mulți episcopi, preoți, stareți, monahi si credincioși care s-au „aliniat” sau chiar au facut la rândul lor presiuni asupra celorlalți! Așa este! Este vremea cernerii si vremea când unii își pun o mască de pânză în locul aceleia pe care au purtat-o toată viața; Dumnezeu să-i ierte și pe ei și pe noi!

Au fost multe căderi și vor mai fi și mai multe, să ne ajute Dumnezeu să rămânem noi în picioare până la sfârșit!

Amin!

Ioan Sperling