ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Domeniul științei comportamentale – și conceptul cunoscut sub numele de „impulsionare” („nudging”) – a ocupat un loc predominant în anii pandemiei de COVID-19, iar strategiile au fost intens utilizate de guverne și oficialii din domeniul sănătății publice din întreaga lume pentru a justifica restricțiile și măsurile dure, care au încălcat drepturi și libertăți fundamentale. 

În a doua parte a analizei sale, The Defender prezintă „soluția tehnocratică” aplicată de GAVI - The Global Alliance for Vaccines and Immunization și de alte organizații globaliste, finanțate generos de societăți de „caritate” precum Fundația Rockefeller. Strategiile pentru creșterea cu orice preț, inclusiv cu forța, a gradului de vaccinare la nivel global au fost susținute și aplicate cu zel chiar și după ce somități medicale, de reputație mondială – unele dintre acestea chiar făcând parte în trecut din astfel de organizații, precum Dr. Geert Vanden Bossche (care a coordonat programul de vaccinare Ebola la GAVI) sau Dr. Michael Yeadon (fostul vicepreședinte al Pfizer) – au atras atenția cu privire la pericolul, fără precedent, reprezentat de aceste vaccinuri experimentale. De asemenea, au fost transmise avertismente și din partea mai multor profesori de la universități de prestigiu, care au refuzat să se lase cumpărați de Big Pharma.

În continuare, oferim partea a doua a analizei The Defender:

Strategia „impulsionării” a fost definită, într-o carte de succes din 2008, de economistul Richard H. Thaler și juristul Cass R. Sunstein – „Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness” („Impulsionarea: Decizii mai bune legate de sănătate, bogăție și fericire”) – ca fiind o metodă care „schimbă comportamentul oamenilor într-un mod previzibil, fără a interzice vreo opțiune sau a modifica semnificativ stimulentele economice.”

Thaler și Sunstein au prezentat metoda impulsionării ca pe o soluție tehnocratică potrivită pentru a fi aplicată în probleme spinoase legate de politici, metodă care se bazează pe nevoia de a încuraja, într-o manieră „voluntară”, politici sau măsuri care altfel ar fi nepopulare.

Lucrarea lor s-a bazat pe o cercetare mai veche, din 1974, realizată de doi psihologi israelieni, Daniel Kahneman și Amos Tversky, care, după cum se explică într-un articol publicat de GAVI-The Vaccine Alliance, „au fost deschizători de drumuri în studierea proceselor mentale rapide pe care se bazează oamenii pentru a lua decizii, metodă cunoscută sub numele de euristică.”

După cum a relatat anterior de The Defender, Fundația Rockefeller este, de asemenea, partener și membru al consiliului de administrație și finanțator al GAVI, alături de WEF, Fundația Bill & Melinda Gates și Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, care a găzduit Event 201, în care a fost simulată răspândirea unui coronavirus, chiar înainte de pandemia reală de COVID-19.

În 2010, guvernul Marii Britanii a înființat Echipa Behavioral Insights („Echipa de investigații comportamentale”), inițial în cadrul Cabinetului Guvernului, înainte ca aceasta să se separe într-o companie privată în 2014. Un an mai târziu, președintele SUA, Barack Obama, a emis un ordin executiv pentru promovarea utilizării științei comportamentale în elaborarea politicilor federale.

Potrivit GAVI, „la nivel global, există acum peste 200 de echipe, sau unități de impulsionare, care sunt specializate în aplicarea științei comportamentale în viața de zi cu zi”.

COVID-19 și răspunsul la pandemie nu au fost o excepție. Tony Jiang, de la HRW Healthcare, a descris tehnica impulsionării drept „un set de instrumente care utilizează observații psihologice pentru a încerca să-i motiveze pe oameni să adopte anumite acțiuni/comportamente dorite, fără a fi nevoie să fie puse în aplicare legi stricte, interdicții sau pedepse” și ca un mijloc de „motivare” a oamenilor de a lua „decizii responsabile, fiind menținută în același timp libertatea individuală.”

Potrivit lui Jiang, „la începutul pandemiei, pentru a încuraja comportamentele sigure împotriva COVID-19, stimulentele comportamentale au constituit politica preferată de guvernele din Marea Britanie, SUA și Australia”.

Potrivit lui Jay Van Bavel, profesor asociat de psihologie la Universitatea din New York, „pe măsură ce infectările COVID-19 au crescut exponențial în 2020, specialiștii în știința comportamentală au vrut să ajute. Metoda impulsionării a constituit o posibilă cale către controlul virusului, în special în absența vaccinurilor și a tratamentelor bazate pe dovezi.”

Van Bavel, împreună cu Sunstein și alți 40 de cercetători, au publicat în 2020 o lucrare în Nature care prezintă modalități în care știința comportamentală și „impulsionarea” ar putea contribui la eforturile de combatere a COVID-19, inclusiv prin stimularea încrederii în guvern și combaterea „teoriilor conspirației”.

După cum a explicat GAVI, „pe măsură ce oamenii de știință au aflat mai multe despre modul de răspândire a coronavirusului... guvernele au știut ce doreau să facă cetățenii lor, dar încă trebuiau să fie atenți cum să-i încurajeze pe oameni să-și schimbe comportamentul. Aici au putut fi de folos metodele stimulării.”

Acest lucru a fost evidențiat, de exemplu, într-un document al guvernului Regatului Unit din 14 martie 2020, publicat cu aproximativ două săptămâni înainte ca guvernul să impună un lockdown la nivel național.

Documentul a prezentat rolul pe care îl va avea Grupul de consultanță științifică pentru situații de urgență în consilierea în privința răspunsului guvernului Regatului Unit. Documentul face referire la pandemia de gripă porcină din 2009-2010 și la recomandările pe care le-a primit grupul consultativ la acea vreme de la un subgrup cunoscut ca fiind Grupul științific pentru gripa pandemică privind comportamentele și comunicarea. Acest grup s-a reunit din nou pe 13 februarie 2020, concentrându-se exclusiv asupra psihologiei comportamentale.

De asemenea, alte studii din perioada 2020-2021 au evidențiat rolul potențial pe care metodele de impulsionare și psihologia comportamentală îl pot avea în relație cu COVID-19.

De exemplu, un studiu din 2021 a arătat că trimiterea de mesaje către pacienți înainte de vizitele pentru consultații în asistența medicală primară a crescut cu 5% gradul vaccinărilor împotriva gripei, în timp ce un alt studiu din 2021 a constatat că aceeași strategie a crescut cu 6% numărul programărilor la vaccinare COVID-19 și al vaccinărilor efective cu 3,6%.

Un alt studiu din 2021, publicat în Nature, a constatat că „impulsionările comportamentale cresc numărul vaccinărilor împotriva COVID-19”, susținând că „pentru înlăturarea reticenței față de vaccin... sunt necesare strategii de comunicare eficiente”.

Fundația Națională pentru Știință a oferit granturi de 200.000 de dolari pentru cercetare în acest domeniu, în timp ce SSRC a lansat și un apel pentru depunerea de proiecte, primind 1.300 de propuneri de proiecte, deși avea suficientă finanțare doar pentru 62.

Totuși, pe măsură ce pandemia a evoluat, iar cifrele legate de vaccinare s-au oprit la un anumit nivel, strategia de impulsionare a început să fie pusă sub semnul întrebării.

Dena Gromet, director executiv al Behavior Change for Good Initiative de la Universitatea din Pennsylvania, a declarat că impulsionarea este eficientă doar dacă indivizii sunt deja înclinați spre acea acțiune despre care li se reamintește sau către care sunt încurajați.

Drept urmare, strategia impulsionării a fost înlocuită cu impunerea obligativității vaccinului.

Astfel de „măsuri mai severe” au fost susținute de Richard Thaler, unul dintre creatorii conceptului de impulsionare. Într-un articol de opinie al New York Times din august 2021, Thaler a cerut impunerea de măsuri mai dure pentru cei nevaccinați, inclusiv introducerea pașapoartelor de vaccinare și izolarea.

Două studii de cercetători de la King’s College din Londra pun, de asemenea, la îndoială eficacitatea impulsionării pentru a schimba comportamentele și atitudinile în legătură cu COVID-19.

Totuși, unii cred că strategia impulsionării poate fi folosită în continuare, pe măsură ce lumea intră într-o „nouă fază” a pandemiei de COVID-19. Tony Jiang a susținut că „pe măsură ce regulile care impun obligativitatea se relaxează, este necesar să ne bazăm mai mult pe conformarea individuală dacă dorim să prevenim infectările în masă în viitor”.

„Acest lucru face ca rolul impulsionării și al științei comportamentale să fie unul crucial”, a subliniat el, sugerând că strategiile pot fi utilizate în continuare pentru a încuraja purtarea măștilor, vaccinările și rapelurile.

Jiang a oferit și sugestii, spunând că măștile personalizate „pot fi mai la modă”, iar pentru vaccinări, a sugerat rolul potențial al programărilor „prestabilite”, când „oamenii sunt înscriși automat pentru a primi un rapel și trebuie să anuleze în mod deliberat programarea dacă nu doresc să îl primească.”