ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


„O rachetă - pentru lansarea unui satelit care salvează Pământul - arde până la 400 de tone metrice de kerosen și emite în câteva minute mai mult dioxid de carbon decât emite o mașină medie în peste două secole.” - Wikipedia

„Agenda noastră comună” - 3: „Promovarea păcii și prevenirea conflictelor” - Supravegherea din Spațiu

Al treilea obiectiv din „Agenda noastră comună” a ONU, interferată cu Agenda de la Davos, se referă la o nouă „agendă de pace” – „Promovarea păcii și prevenirea conflictelor”. Aceasta presupune „reducerea riscurilor strategice”, cum sunt armele nucleare, războiul cibernetic și armele autonome. Printr-o strategie care sună a „divinație” digitală avansată, trebuie, de asemenea, „consolidată vigilența la nivel internațional”. În plus, „trebuie asigurată o utilizare pașnică, sigură și durabilă a spațiului cosmic”. Un limbaj care ne aduce aminte de defuncta URSS.

Așadar este necesară monitorizarea din Spațiu a sistemului Pământului pentru a controla, spre sănătatea noastră - după cum susțin globaliștii - emisiile de dioxid de carbon, ne atrage atenția cercetătorul Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie, în seria sa de analize despre ”Agenda noastră comună” publicate la Pharos din care ActiveNews a publicat primele părți. Traducem pentru cititorii ActiveNews și următorul avertisment despre transformările globale care se pun la cale în unele centre ale lumii, în timp ce noi ne bem liniștiți cafeaua de dimineață:

Deși acest obiectiv pare a se referi la amenințările viitoare care ar putea veni de la alte sisteme solare, în prezent se urmărește în principal rezolvarea unor probleme mai imediate și implementarea Agendei 2030 folosind tehnologiile celei de-a Patra Revoluții Industriale. Acest lucru se aplică în special în cazul tehnologiilor spațiale.

„Activitățile spațiale au transformat modul în care trăim, iar sistemele spațiale sunt esențiale pentru înțelegerea și rezolvarea problemelor globale, cum sunt implementarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă și acțiunile în domeniul climatic.”

Antonio Guterres [secretarul general al ONU] susține, de asemenea, crearea unui cadru de reglementare global pentru coordonarea explorării Spațiului și prevenirea înarmării Spațiului. Prin urmare, se propune un dialog privind Spațiul cosmic în legătură cu planificatul Summit pentru viitor din 2023.[1]

Biroul ONU pentru Afaceri Spațiale (UNOOSA), care activează în Viena din 1992 cu scopul de a promova dezvoltarea durabilă, urmărește Spațiul cosmic prin telescop. Programul include urmărirea resturilor spațiale și a amenințărilor care pot veni de la fenomene din Spațiu, precum asteroizii sau furtunile solare.[2] Unul dintre obiectivele mai ciudate este acela de a face Spațiul accesibil persoanelor cu dizabilități – Proiectul „Parastronaut” – care ridică incluziunea grupurilor dezavantajate pe culmi cu totul noi.[3]

Totuși, scopul principal al agendei sustenabilității este capacitatea de a prezice amenințările și riscurile prin monitorizarea prin satelit și colectarea de date. Tehnologiile spațiale (cum sunt sateliții) sunt utilizate pentru a monitoriza sistemul Pământului și pentru gestionarea dezastrelor.[4]

UNOOSA folosește în acest scop Platforma ONU de informații spațiale pentru managementul dezastrelor și răspunsul la urgențe (UN-SPIDER).

Potrivit UNOOSA, tehnologiile spațiale pot fi folosite și pentru a apăra „sănătatea și bunăstarea” prin utilizarea dispozitivelor portabile de monitorizare, în timp ce monitorizarea electronică a prezenței poate ajuta la promovarea unei „educații corecte pentru toți”. Tehnologiile au, de asemenea, un rol esențial în funcționarea „orașului inteligent” și pot fi folosite în „aplicarea legii”.

Aceasta este o prioritate și pentru Forumul Economic Mondial și Consiliul lor pentru viitorul global privind Spațiul, din care face parte directorul UNOOSA, astrofizicianul Simonetta Di Pippo. Ca de obicei, ONU și WEF sunt într-o cooperare foarte strânsă.

Unul dintre membri este avocata ucraineană în domeniul Spațiului și activista pentru mediul spațial Olga Stelmakh-Drescher. Ea activează ca avocat al companiilor private care efectuează cercetări pentru realizarea de călătorii în Spațiu și pentru dezvoltarea de noi tehnologii (New Space).

În plus, Olga este autoarea cărții „Space Sustainability Goals” [Obiectivele sustenabilității spațiale].[5] Aceste obiective includ o formă de Sistem de credit social pentru activitățile spațiale (Space Sustainability Rating). Este vorba de un sistem de punctare care „trebuie să permită evaluarea critică privind caracteristicile de sustenabilitate în domeniul spațial și punctarea activităților actorilor spațiali, în special în ceea ce privește impactul acestora asupra durabilității mediului spațial și eforturile depuse în scopul reducerii la minimum a daunelor care pot fi cauzate mediului, ceea ce va duce la recunoașterea și stimularea comportamentului sustenabil pozitiv și dezvoltarea tehnologiilor care răspund acestui scop.”[6]

În 2019, Olga a participat la „Noosphere Space Summit” [summitul pe tema spațiului noosferic] din Ucraina, unde au avut loc discuții despre a Patra Revoluție Industrială și o nouă cursă spațială.[7]

Cel mai mare operator în ceea ce privește plasarea de sateliți pe întreg globul este SpaceX al miliardarului Elon Musk, care, prin sistemul său SpaceLink, urmărește să ofere întregii lumi acces la Internet – un obiectiv important al ONU și WEF. Până la 22% dintre toți sateliții din Spațiu sunt în prezent controlați de SpaceX.[8]

Maestru al contradicțiilor, Elon Musk (Young Global Leader 2008) are, de asemenea, planul de a construi o „civilizație de rezervă” pe Marte, ca pregătire pentru ceea ce miliardarul descrie a fi un al Treilea Război Mondial, în mare măsură inevitabil.[9] Încă din 2019, el plănuia călătorii SpaceX între Pământ și Marte. Totuși, planul a fost amânat de mai multe ori (acum atingerea acestui obiectiv este stabilit pentru 2029).

Al doilea cel mai mare operator de sateliți, Planet Labs, este condus de Will Marshall, care este, de asemenea, Young Global Leader [tânăr lider global] și membru al Consiliului global al viitorului privind tehnologiile spațiale.

Planet Labs lucrează strâns cu ONU și cu partenerii săi pentru a utiliza datele din satelit în scopul atingerii obiectivelor globale. Printre colaboratori face parte și Carbon Mapper, a cărui politică este stabilită de Rocky Mountain Institute, condus de Jules Kortenhorst (vezi postarea anterioară), ONU și compania petrolieră Chevron, și este finanțat de filantropi activiști în domeniul climei precum Bloomberg, High Tide Foundation și Grantham Foundation.[10]

„Carbon Mapper desfășoară un sistem de monitorizare pe mai multe nivele a emisiilor din aer și spațiu. În prezent, construim doi sateliți demonstrativi, care se vor lansa la începutul anului 2023, și intenționăm să extindem proiectul la o constelație complet operațională de mai mulți sateliți până în 2025.”

Un alt partener cu o abordare similară este proiectul Climate Trace [Amprenta climatică], al lui Al Gore, membru al consiliului de administrație al WEF, proiect care se bazează pe utilizarea inteligenței artificiale și învățarea automată pentru a analiza datele provenind de la peste 300 de sateliți și 11.000 de senzori. Este vorba în primul rând despre detectarea scurgerilor de metan în industria petrolului și gazelor, cartografierea biodiversității și a schimbărilor în recifele de corali. Dar, potrivit WEF, planul de supraveghere ar putea avansa și mai mult în curând. După cum scrie Global Future Council on Space în raportul său Space for Net Zero (2021) [Spațiul și [obiectivul] zero emisii]:

„Sateliții de comunicații pot ajuta la monitorizarea activă și reducerea emisiilor, permițând accesul în timp real la numeroase aplicații IoT [„Internet of Things”, Internetul lucrurilor] pentru companii și consumatori, în scopul creșterii eficienței operaționale și al minimizării consumului de energie și combustibil.”

(Este vorba de robotizarea întregului mediu ambiant și controlarea din diverse centre de comandă a activității umane inclusiv a transportului, prin mașini electrice fără șofer.)

Scenariul seamănă foarte mult cu fanteziile futuriste ale lui H.G. Wells, Oliver Reiser și Pierre Teilhard de Chardin, care își imaginau o centrală de comandă care să gestioneze și să controleze atât sistemul Pământului, cât și toate activitățile umane – cu alte cuvinte, un Creier mondial.

„Acest «templu» al sateliților propus este viziunea pe care omul trebuie să și-o reprezinte. Nu se va afla pe suprafața pământului. Va fi un templu din ceruri...” (Oliver Reiser)

Raportul menționează că, în timpul pandemiei, mai multe autorități spațiale s-au reunit și au creat un tablou de bord pentru observarea Pământului, în care au studiat impactul pandemiei asupra emisiilor de dioxid de carbon. Datele au indicat că blocarea populației în case [lockdown-urile] și distanțarea socială ar fi dus la o reducere temporară a emisiilor de dioxid de carbon din activitățile umane.

Pentru a coordona și eficientiza această colectare de date, se propune o rețea globală de „Centre de operațiuni ale Pământului” care „va utiliza datele, expertiza și capacitățile și, în cele din urmă, va ajuta [omenirea] să răspundă provocărilor schimbărilor climatice”.[11]

„Pentru a gestiona și coordona cu succes eforturile pentru emisii zero de pe «nava spațială Pământ», a sosit momentul să construim un fel de centru de operațiuni distribuite care să ne ajute să gestionăm «nava noastră spațială»”.

Întrebarea este de câtă energie este nevoie pentru a crea și menține un ochi AI [al Inteligenței Artificiale] vigilent în Spațiu? Potrivit Wikipedia:

„De exemplu, o rachetă arde până la 400 de tone metrice de kerosen și emite în câteva minute mai mult dioxid de carbon decât emite o mașină medie în peste două secole.”

Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie

Sursa: Pharos.org

Referințe și note:

[1] Națiunile Unite (2021), Agenda noastră comună https://www.un.org/en/content/common-agenda-report/assets/pdf/Common_Agenda_Report_English.pdf

[2] UNOOSA, Roluri și responsabilități https://www.unoosa.org/oosa/en/aboutus/roles-responsibilities.html

[3] ESA, https://www.esa.int/About_Us/Careers_at_ESA/ESA_Astronaut_Selection/Parastronaut_feasibility_project

[4] UNOOSA, https://www.unoosa.org/oosa/en/ourwork/space4sdgs/index.html

[5] Space Watch, https://spacewatch.global/2019/11/spacewatchgl-oped-olga/

[6] Space Generation Advisory Generation (2019), https://spacegeneration.org/oped-from-sustainable-development-goals-to-space-sustainability-goals

[7] Termenul „noosferă” (sfera gândirii) a fost folosit pentru prima dată de mineralogistul ruso-ucrainean Vladimir Vernadski https://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Vernadsky (care a fondat și Academia Ucraineană de Științe) și se referă la teoria unei a Treia faze a evoluției Pământului, după geosferă și biosferă. Aceasta se referă la etapa în care umanitatea preia controlul asupra evoluției pe Pământ și creează resurse prin transmutare. Termenul de noosferă a fost popularizat simultan de paleontologul și teologul Pierre Teilhard de Chardin.

[8] Wood, Therese (2020), „Cine deține orbita noastră: câți sateliți sunt în Spațiu?”, World Economic Forum, 23 octombrie 2020 https://www.weforum.org/agenda/2020/10/visualizing-easrth-satellites-sapce-spacex/

[9] Robinson, Melia (2018), „Elon Musk vrea să colonizeze [planeta] Marte pentru a se pregăti pentru al Treilea Război Mondial”, World Economic Forum 12 martie 2018 https://www.weforum.org/agenda/2018/03/elon-musk-wants-to-colonize-mars-with-spacex-heres-what-he-said-it-will-be-like-as-one-of-the-first-residents/

[10] Carbon Mapper, https://carbonmapper.org/about-us/#partner-team-leads

[11] Forumul Economic Mondial (2021), https://www3.weforum.org/docs/WEF_Space_and_Net_Zero_2021.pdf

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews