ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


În Agenda noastră comună, secretarul general al ONU Antonio Guterres înfățișează imaginea unei lumi care trebuie să aleagă între colaps și evoluție. Dacă facem alegerea greșită, vom fi afectați de un virus mutant care ne va bântui în mod repetat. Sistemele de sănătate nu vor putea face față presiunii, iar vaccinurile vor fi distribuite în mod inegal. Planeta se va încălzi, ceea ce va rezulta în topirea calotelor polare, inundații, secete, cicloane, dispariția unor specii de animale și pierderea de vieți omenești. Nivelul sărăciei va crește, protestele vor fi înăbușite, drepturile omului vor fi neglijate, iar dezvoltarea de noi forme de război va împiedica orice inițiative de pace.

Dar dacă alegem modelul ONU și alForumului Economic Mondial, ni se promite Paradisul. O lume mai verde, mai sigură și mai bună, capabilă de un răspuns rapid la crize, cu sisteme de sănătate în care vaccinurile vor fi disponibile pentru toți, în care combustibilii fosili sunt înlăturați treptat, iar temperaturile medii globale sunt ținute sub control și în care toți oamenii primesc dreptul la o conexiune digitală pentru a avea acces la o educație de calitate care să-i ajute pe tot parcursul vieții.

Raționamentul este similar cu ceea ce a afirmat Klaus Schwab în declarația despre Marea Resetare:

„Avem opțiunea de a rămâne pasivi, ceea ce va duce la amplificarea multor tendințe pe care le vedem astăzi. Polarizarea, naționalismul, rasismul și, în cele din urmă, intensificarea tulburărilor și a conflictelor sociale. Însă avem o altă opțiune: putem construi un nou contract social, în special integrând următoarea generație, ne putem schimba comportamentul pentru a fi din nou în armonie cu natura și ne putem asigura că tehnologiile celei de-a Patra Revoluții Industriale sunt utilizate eficient pentru a oferi o viață mai bună.”

Tot ceea ce trebuie să facem este să ne predăm puterea și viețile ONU și partenerului său WEF [Forumul Economic Mondial] și să permitem să fim integrați sub ochiul vigilent al Zeului Digital. După cum a spus, într-un interviu din 2015, apreciatul „guru” al mediului și participant frecvent la WEF Johan Rockström de la Institutul Potsdam de studii privind Impactul Climatic:

„Nu văd o altă cale decât ca 200 de țări să își cedeze o parte din puterea lor de decizie unei administrații instituționale planetare. Trebuie să lucrăm cu instituțiile pe care le avem și există o singură instituție globală, ONU.”[1]

Pentru a îndeplini obiectivele Agendei 2030, toată lumea trebuie să fie implicată. În Agenda noastră comună, primul angajament (din 12) este Să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Acesta se referă la un nou contract social între guverne și cetățeni, care, potrivit ONU, trebuie să se bazeze pe drepturile omului, incluzând o rețea de securitate socială compusă din îngrijire medicală, securitatea veniturilor, locuință, educație și muncă satisfăcătoare. Cine poate spune „nu” la așa ceva?

 

 Un logo pe care îl veți întâlni la reverul artizanilor „Marii Resetări”

Însă, la o examinare mai atentă, contractul pare să fie în mare parte despre a fi conectat digital la sistemul de control mondial, a fi instruit cu privire la valorile „corecte”, a locui într-un „oraș inteligent” cu sisteme de supraveghere omniprezente și a primi promisiunea unui venit de bază universal („universal basic income”, UBI) – dacă ne supunem obedienți tuturor ordinelor contradictorii ale ONU.

Este un contract social pentru era digitală în care drepturile și obligațiile cetățenilor trebuie adaptate la nevoile actuale, de învățare pe tot parcursul vieții, privind o tranziție „echitabilă și incluzivă” către o societate cu emisii zero de dioxid de carbon și o utilizare „responsabilă” a tehnologiei, în care răspândirea de informații „false” sau incomode trebuie împiedicată.[2]

Cu alte cuvinte, este un contract în care trebuie să accepți orbește ceea ce îți impune guvernul și în baza căruia vei fi exclus atât de la serviciile comunitare, cât și de la serviciile financiare dacă refuzi sau dacă ai o altă părere.

Rădăcinile acestui contract pot fi plasate în 2011, când Consiliul consultativ german pentru schimbări globale (WBGU) a lansat raportul Lumea în tranziție – Un contract social pentru durabilitate. Chestiuni similare au fost discutate anterior la conferința „Marea Transformare – Schimbările climatice ca schimbări culturale”de la Essen, 2009. Accentul a fost pus asupra celor spuse de consilierul Papei Hans Joachim Schellnhuber, pe atunci șeful Institutului Potsdam de cercetări privind Impactul Climatic, și de Nebojsa Nakicenovic de la Institutul Internațional de Cercetare IIASA. Raportul a precizat că:

„Având în vedere toate aceste provocări implicate în transformarea care urmează, devine clar faptul că schimbările viitoare depășesc cu mult reformele în plan tehnologic și tehnocratic: afacerile societății trebuie să se întemeieze pe o nouă bază. Este vorba, de fapt, despre un nou contract social global pentru un sistem economic global durabil și cu emisii scăzute de carbon. Acesta se bazează pe conceptul esențial că indivizii și societățile civile, statele și comunitatea globală a statelor, precum și economia și știința, poartă responsabilitatea comună de a evita schimbările climatice periculoase și alte amenințări la adresa umanității, ca parte a sistemului Pământului. Contractul social consolidează o cultură a vigilenței (născută dintr-un simț al responsabilității ecologice), o cultură a participării (ca responsabilitate democratică) și o cultură a obligației față de generațiile viitoare (responsabilitate viitoare).”

Un nou contract social („Noul pact social”) între cetățeni, societate și companii a fost, de asemenea, propus în 2014 de Consiliul Agendei Globale pentru Valori al Forumului Economic Mondial, după ce a fost inițiat la reuniunea anuală din 2013.[3] Proiectul, întocmit ca răspuns la îngrijorările tot mai mari cu privire la creșterea inegalității, șomaj, tulburările sociale și guvernanța globală ineficientă, a fost coordonat îndeaproape împreună cu Acordul globalal Națiunilor Unite și sponsorizat de banca britanică majoră Barclays. Acțiunea a inclus și o colaborare cu comunitățile Young Global Leadersși Global Shapers ale Forumului.

Acordul se baza pe trei principii de bază: promovarea binelui public, demnitatea umană și managementul planetei.[4] S-a concentrat într-o mică măsură pe soluțiile tehnologice (4IR) care au fost introduse în timpul reuniunii anuale din 2016.[5] Totuși, acest lucru s-a schimbat rapid, ceea ce a devenit clar în anii următori. Cartea lui Klaus Schwab Shaping the Fourth Industrial Revolution [„Pregătirea celei de-a Patra Revoluții Industriale”] din 2018 sublinia că noua tehnologie trebuie să se raporteze la valori precum dreptatea, demnitatea și binele comun.[6]

A Patra Revoluție Industrială va avea menirea de a crea o societate „mai bună” și „mai dreaptă”. Johan Rockström a explicat, la întâlnirea anuală din 2018, ce înseamnă acest lucru:

„Ideea este simplă: în următoarele trei decenii, a Patra Revoluție Industrială, condusă de inteligența artificială, învățarea automatizată și Internetul obiectelor, va transforma viața tuturor oamenilor. În acest moment, direcția exactă către această transformare este neclară. Trebuie să ne asigurăm că această transformare duce către un viitor prosper și durabil, fără emisii de carbon.” (Johan Rockström) 

În același an a fost publicat raportul Forumului Economic Mondial Identity in a Digital World: A new chapter in the social contract [„Identitatea într-o lume digitală: Un nou capitol din contractul social”], în care a fost analizată relația dintre individ și societate într-o lume digitală. În raport s-a ajuns la concluzia că identitatea digitală constituie o parte esențială din modul în care va fi realizat contractul social.[7]

„… identitățile digitale pot transforma viitorul a miliarde de oameni din întreaga lume, permițându-le să acceseze noi oportunități economice, politice și sociale, bucurându-se în același timp de siguranță digitală, confidențialitate și alte drepturi ale omului.”

În spatele raportului se aflau companii precum Accenture,Mastercard,Visa,Hyperledger,AT&Tși Barclays împreună cu, printre altele, Open Society, Fundația Bill & Melinda Gates,UNDP,ID2020și Comisia Europeană. Mai multe dintre acestea au un rol-cheie în construirea infrastructurii pentru noul sistem de control digital.

Interpretarea de către Barclays a contractului poate fi ilustrată în informația ieșită la iveală în 2020 potrivit căreia [banca] folosea programe spion pentru a monitoriza cât timp petreceau angajații în birouri, programe care trimiteau alerte dacă [angajații] luau pauze mai lungi.[8] Într-o lume digitală, există oportunități grozave de a monitoriza automat toate procesele. În postările viitoare voi reveni la identitatea digitală și la legătura ei cu obiectivul ONU numărul 16 privind o identitate legală pentru toți oamenii.

Până în 2025, Guterres propune organizarea unui Summit social mondial unde va fi discutat noul contract social.[9]

O astfel de întrunire a fost propusă în octombrie 2020 de Clubul de la Madrid/World Leadership Alliance. Acest grup de reflecție este format din foști șefi de stat și de guverne și „acționează în sensul consolidării conducerii democratice și a capacității instituționale de a aborda mai eficient provocările majore la nivel global”, fiind condus de fostul președinte al Sloveniei Danilo Türk. Diplomat al ONU, care a fost consilier al fostului secretar general al ONU, Kofi Annan, și, de asemenea, candidat pentru postul de secretar general.

Din nou, pandemia este menționată ca eveniment declanșator. După cum a menționat Clubul de la Madrid:

„Pandemia a scos la iveală inegalitățile în materie de bogăție, gen și rasă și va fi provocat prima scădere majoră a Indicelui dezvoltării umane în ultimii 30 de ani. Pentru a stimula o redresare globală care să nu lase pe nimeni în urmă, solicităm organizarea unui al doilea Summit mondial pentru dezvoltarea socială.”[10]

Potrivit Clubului de la Madrid, pandemia a creat „oportunități” de cooperare internațională care pot atenua efectele și pot produce „o redresare incluzivă”.[11] Cunoscuta mantră „Build Back Better” [„Să reconstruim mai bine”] răsună în fundal. În mod adecvat, Türk este membru al Consiliului consultativ la nivel înalt al ONU pentru multilateralismul eficient, ceea ce înseamnă o oportunitate de a lua o poziție cu privire la propria propunere. Același lucru este valabil și pentru copreședintele Comisiei, fostul președinte al Liberiei și membru al Clubului de la Madrid Ellen Johnson Sirleaf.

Propunerea – „Transformarea multilateralismului pentru justiția socială și incluziune în secolul XXI” – a fost, la rândul ei, elaborată de un grup de lucru condus de Sarah Burke de la fundația social-democrată germană de reflecție „Friedrich Ebert” și a venit ca răspuns la impactul pandemiei asupra celor vulnerabili din societate.[12] Din grupul de lucru fac parte, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Brookings Institution, Organizația Internațională a Muncii, OCDE [Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică], și economistul indian Jayati Ghosh (profesor la Universitatea din Massachusetts Amherst). Ea este, de asemenea, membră în grupul de experți ONU.

Organizator, alături de Clubul de la Madrid, a fost fundația germană Bertelsmann Stiftung, împreună cu Forumul Economic Mondial și ONU ca parteneri instituționali. Ca de obicei, trebuie să fim salvați de aceleași forțe care au cauzat problemele inițial. Acest lucru este și mai clar în ceea ce privește următorul obiectiv – „Protejarea planetei noastre” – pe care îl voi analiza în următorul articol.

Jacob Nordangård, doctor în Studii de știință și tehnologie

Sursa: Pharos.org

Traducere: Irina Bazon

Citiți analiza precedentă publicată de ActiveNews: „Agenda noastră comună” în Era Post-Covid – „digitalizarea totală a lumii” și „multilateralismul” triumfal. Klaus Schwab: „Acum este un moment istoric, nu numai pentru a lupta împotriva virusului real, ci și pentru a modela sistemul pentru era post-covid”

Referințe:

[1] Bolling, Anders (2015), „Johan Rockström är miljörörelsens egen Piketty”, artikel i Dagens Nyheter 4 septembrie 2015, https://www.dn.se/nyheter/sverige/johan-rockstrom-ar-miljororelsens-egen-piketty/

[2] Cramer, Aron (2022), „De ce avem nevoie de un nou contract social pentru secolul 21”, Agenda Davos, Forumul Economic Mondial, https://www.weforum.org/agenda/2022/01/a-new-social-contract-for-21st-century/

[3] World Economic Forum (2013), Global Agenda Council on Values - A New Social Covenant, https://www3.weforum.org/docs/WEF_GAC_Values_2013.pdf

[4] Forumul Economic Mondial (2015), Toolkit on a New Social Covenant, Global Agenda Council on Values, http://anewsocialcovenant.org/static/pdfs/wef-new-social-covenant-toolkit-global.pdf

[5] Forumul Economic Mondial (2015), Noul pact social, raport, https://www3.weforum.org/docs/WEF_GAC_NewSocialCovenant_Report_2014.pdf

[6] Schwab, Klaus (2018), Shaping the Fourth Industrial Revolution, Portfolio Penguin

[7] Forumul Economic Mondial (2018),Identity in a Digital World – A new chapter in the social contract, https://www3.weforum.org/docs/WEF_INSIGHT_REPORT_Digital%20Identity.pdf

[8] Makortoff, Kayleena (2020), Barclays a folosit tactici „Big Brother” pentru a-și spiona personalul, The Guradian, 20 februarie 2020, https://www.theguardian.com/business/2020/feb/20/barlays-using-dytopian-big-brother-tactics-to-spy-on-staff-says-tuc

[9] Summit-ul mondial pentru dezvoltarea socială, Copenhaga, 1995 https://www.un.org/esa/socdev/wssd/text-version/index.html

[10] Club of Madrid (2021), „Time for a second World Summit for Social Development. Lets leave no one behind after COVID-19” [„Este timpul pentru un al doilea Summit mondial pentru dezvoltarea socială. Să nu lăsăm pe nimeni în urmă după COVID-19”], https://www.clubmadrid.org/time-for-a-second-world-summit-for-social-development-lets-leave-no-one-behind-after-covid-19/

[11] Club of Madrid (2020), Transforming Multilateralism for 21st Century Social Justice and Inclusion. Brief for Working Group On Social Justice and Inclusion” [Rezumat pentru grupul de lucru privind justiția socială și incluziunea], http://www.clubmadrid.org/wp-content/uploads/2020/11/Transforming-Multilateralism-for-21st-Century-Social-Justice-and-Inclusion-1.pdf

[12] Ibidem.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews