Banca centrală a Ungariei, Magyar Nemzeti Bank (MNB) a anunțat cumpărarea unei cantități de 63 de tone de lingouri de aur, triplându-și astfel rezervele naționale de aur de la 31,5 tone la 94,5 tone. 

În declarația sa de presă, dată publicității pe 7 aprilie, banca centrală ungară explică motivele achiziționării a 5040 de lingouri mari de aur, de câte 400 de uncii (11,3 kg), susținând că aurul nu prezintă riscurile unui credit sau ale unei afaceri în care cealaltă parte să nu-și respecte obligațiile.

Achiziția de aur, arată MNB, întărește încrederea suverană a tuturor mediilor economice, fiind în același timp cea mai importantă valoare pe care o poate deține o bancă centrală.

Aceasta nu este prima achiziție spectaculoasă de aur a Ungariei din ultimii ani: MNB a făcut valuri în octombrie 2018, când a cumpărat 28,4 tone de aur, sporindu-și astfel rezervele de 10 ori (de la 3,1 tone la 31,5 tone), adică o creștere de 1000%.

Aceasta înseamnă că într-un interval de exact doi ani și jumătate, Ungaria și-a majorat rezervele suverane de aur cu 3000%, de la 3,1 tone la 94,5 tone, adică o creștere în mărime absolută de 91,4 tone.

În octombrie 2018, când MNB a cumpărat cele 28,4 tone de aur de la Banca Angliei de la Londra, le-a și adus în țară, anunțând că „repatrierea a avut loc deja”.

De data aceasta, banca ungară nu a anunțat de unde a achiziționat cele 63 de tone de aur, însă, scrie BullionStar, este probabil că tot de la Banca Angliei. De asemenea, având în vedere precedentul din 2018, este de așteptat că și această cantitate va fi repatriată.

Cel mai interesant este, însă, că MNB a afirmat că unul din motivele noii achiziții de aur este „gestionarea noilor riscuri decurgând din pandemia de coronavirus”.

Potrivit analizei BullionStar, aceasta este o modalitate subtilă de a afirma că, deoarece guvernele și băncile centrale din toată lumea au folosit COVID-19 drept scuză pentru a crește nivelurile de îndatorare și masa monetară, introducând astfel riscuri mărite pentru deținătorii de obligațiuni de stat, Ungaria își sporește simultan și rezervele de aur pentru a contracara acest fenomen.

Banca centrală ungară nu a specificat când a avut loc achiziția, însă, presupunând că s-a petrecut în cursul ultimei luni, acesta a fost moment prielnic, deoarece prețul aurului s-a negociat în intervalul 1700-1750 de dolari.

Prețul mediu al aurului LBMA în luna martie a fost de 1720 de dolari americani, ceea ce ar face ca tranzacția de 63 de tone a Ungariei să se ridice la valoarea de 3,384 de miliarde de USD.

Această uriașă achiziție propulsează Ungaria pe locul 36 printre deținătorii de aur din lume (excluzând FMI, BCE sau Banca Reglementelor Internaționale), de pe locul 56 unde se afla anterior.

Potrivit analizei BullionStar, tranzacția de 63 de tone de aur a Ungariei este cea mai mare acumulare de aur a unei bănci centrale din 2020 încoace, și a doua din 2019, după o achiziție de 100 de tone de aur de către Polonia.

(Tot în 2019, banca centrală a Rusiei a cumpărat 158 de tone de aur, însă acesta provenea din activități proprii de minerit.)

Pentru că a venit vorba de Polonia, vecina Ungariei și-a repatriat și ea cele 100 de tone de aur cumpărate în prima jumătate a anului 2019, tot de la Banca Angliei. Repatriererea a avut loc în tranșe, pe durata a câteva luni.

Nu mai puțin de opt zboruri au transportat aurul din Anglia în Polonia, cu câte o mie de lingouri pe fiecare zbor.

Banca Națională a Poloniei deține în prezent impresionanta cantitate de aur de 228,6 tone de aur.

Într-un interviu acordat la jumătatea lunii martie, guvernatorul băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, a declarat că intenționează să facă o nouă achiziție de 100 de tone de aur, pe care de asemenea să o repatrieze și să o depoziteze în vistieria din Varșovia.

„De-a lungul a câțiva ani, dorim să cumpărăm cel puțin alte 100 de tone de aur și să le păstrăm tot în Polonia”, a spus el.