Poem scris acum 17 ani:

SUNTEM PE MÂNA UNOR NEBUNI 

Sunt nopți și zile pe pământ

Când nu mai e nimica sfânt

Și omul trage-n jug din greu,

Nebunii pleacă din spital

Și intră-n câmpul social

Și îl ucid pe Dumnezeu.

 

Nebunii urcă-n vârf de tot,

Comandă lumea idiot,

Declară zilnic un război,

Murim săraci, murim umili,

Din moftul unor imbecili

Și este vai și-amar de noi.

 

Suntem pe mâna unor nebuni,
Suntem pe mâna unor nebuni,
Suntem pe mâna unor mari nebuni.


Nebunii fac în lume foc,

În oameni nu mai cred deloc,

Ca în relicve care-au fost,

Zoologia e la preț,

Stau geniile în coteț

Iar Shakespeare li se pare-un prost.

 

Nu mai există nici valori,

Nu se mai nasc nemuritori,

Există bani și-atâta tot,

Să fim maimuțe-n carnaval,

Maimuța n-are ideal,

Maimuța are numai bot.

 

Suntem pe mâna unor nebuni,
Suntem pe mâna unor nebuni,
Suntem pe mâna unor mari nebuni.

 

Sunt puse țările la zid,

Democrația e un vid,

Sub echilibrul pururi frânt,

Se-aruncă-n lume maladii,

Popoarele spre-a se rări,

Că-s prea mulți oameni pe pământ.

 

Și, totuși, neamul omenesc,

Contrar acelor ce-l pândesc,

Va ridica pământu-n cer,

Din piatră ne vom lua ovăz

Și vom lansa cumplitul văz

Din ochii orbi ai lui Homer.

 

Suntem pe mâna unor nebuni,
Suntem pe mâna unor nebuni,
Suntem pe mâna unor mari nebuni.

Adrian Păunescu,

Poezii din martie-aprilie 2004

ActiveArt - Supliment Literar-Artistic