Eu nu înțeleg de ce suntem așa de „orbi” în a vedea lucrarea celui rău, care are ca scop sa dividă, așa cum a făcut prin toate ereziile și schismele, când unor „ortodocși” mai legați de rânduielile lumești decât de cele duhovnicești le-a strecurat vrajmașul în minte tot felul de idei de „aggiornamento”.

Uitați-vă în istorie ce au lăsat în urma toți aceștia.

Și de ce tot ortodocșii sa se alinieze la „politica corecta” și nu ceilalți sa revină la matcă?

Sfinții Părinți de la Niceea, oare chiar nu știau nimic despre mersul timpului și mișcarea cerului?

Credeți că telescopul Hubble vede mai departe decât Sfântul Duh, Duhul adevărului, care „Vă va învața toate”? Și care i-a luminat cum să calculeze data Paștelui?

Păi, tocmai de acest Duh vor sa scape antihriștii, bagandu-ne mereu în ceață și-n ceartă, cu minciunile „științei” progresiste.

Dacă mărturisim că Sf. Tradiție este izvor al revelației divine și încă dinaintea Sf. Scripturi, cum să renunți la el?

Cu știința asta se golesc de sens toate cele din Biserica. Se golesc de Duh, și vom avea ca și alții biserici reci și goale dar mărețe, icoane și cântări superbe dar fără acel „ceva” care este duhul și dă viață icoanei și cântării, și mai grav vom avea preoți goi de Duh și plini de știință, care vor predica după cum le dă „IA” și nu Duhul.

Trebuie să învățăm să deosebim duhurile. Pentru că aici e vorba de Duh nu de sentimente de „fraternitate și egalitate”.

„Dacă trăim în Duhul, în Duhul să și umblam". De când s-a început mișcarea ecumenică și s-a înființat CMB, ce am câștigat noi ortodocșii? Nimic. O spune IPS Antonie Plămădeală, unul din cei mai prezenți la aceste întâlniri.

„Telegraful Roman” nr. 37-38 / anul 1992:

„Am crezut mult în ecumenism și eu însumi m-am implicat ca puțini alții în el. Am tot sperat că vom fi înțeleși și că ecumenismul urmărește cu adevărat refacerea unității bisericilor despărțite. Poate că acest lucru se urmărește...

Dar metodele care s-au stabilit pentru aceasta ne dezavantajează net, așa încât unitatea începe să devină doar acceptarea de către noi a punctelor de vedere ale celorlalți, mulți, protestanți și neoprotestanți. Suntem puși în rând cu biserici sau secte cu câteva mii de credincioși, la vot având toți aceleași drepturi și participând la decizii, ca și cum am avea și noi câteva mii de credincioși...

Nimic din ce au cerut ortodocșii n-a pătruns în modul de lucru și în deciziile acestor organizații. Ni s-a părut că ni se se dă oarecare atenție, că spiritualitatea Ortodoxă începe să-i intereseze și noi am fost bucuroși, dar când a fost vorba să-și impună punctul lor de vedere, au făcut-o cu cinism și aproape cu cruzime, (ca și la sinodul talharesc cu parabolanii sau la Ferrara - Florența unde i-au închis pe ortodocși în camere și i-au ținut flamanzi ca să semneze actele sau când în 1699 au ascuns primele pagini din acte, și apoi au venit cu tunurile, sau mai recent în Creta cand la fel dacă nu era  vigilența Parintelui Patriarh Daniel și a unor  delegați ai BOR azi nu mai aveam postul după rânduială - n.n.) găsindu-și motive de a ne considera învechiți, prea legați de Sfânta Scriptură, și practicând  exegeze care, dacă au mers cândva, astăzi nu mai merg...

Fără o atitudine ortodoxă limpede, ecumenismul va continua tot așa și va ajunge, probabil, la aberații  apocaliptice...”

Auziti, Aberații Apocaliptice, spre care ne indreptam. Mâine suntem puși în situația de a cununa pe cei din tagma LGBTQ+, poimâine de a-i primi și catehiza pe (cei de necatehizat - că-s draci) extratereștrii, să dăm apoi Sf. Împărtășanie în moduri cât mai ciudate și lipsite de sens dogmatic și liturgic.

Asa că, fraților, lăsați la o parte toate argumentele logice, raționale, sentimentale, politice sau de care-or mai fi și țineți-vă tare de Izvoarele Revelației ca și de niște bări de oțel sau legați-vă strâns de catargul corăbiei care este Biserica la fel ca Ulise, că vine „furtună” mare și „Sirenele” (nici pești, nici femei) încep sa cânte și sa „încânte” cu vraja lor.

Vă doresc Praznic luminat de lumina necreată, care dă mărturie de veacuri despre Adevăr.

Arhimandrit Dionisie Ignat