ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat oficial luni, în zi de Paști, transformarea legendarei Biserici a Mântuitorului din Chora, o bijuterie a artei bizantine, cunoscută sub numele de Kariye în turcă, în moschee cu servicii complete, deși este protejată de UNESCO și, până în 2020, când s-a luat decizia, era muzeu.

Celebra frescă a Învierii Domnului, împreună cu alte fresce și reprezentări în mozaic ale Maicii Domnului și Sfinților au fost acoperite cu panouri construite special pentru acest scop, în timp ce rândurile de musulmani s-au ridicat și au cântat "Allahu Akbar" sau "Allah este mare", în timpul rugăciunilor inaugurale de la Kariye, cum îi spun turcii.

În 2020 a fost transformată în mod similar și emblematica Hagia Sophia din Constantinopol, declanșând, în van, proetstele și revolta creștinilor din întreaga lume.

Ambele transformări au atras laude din partea credincioșilor musulmani, dar critici din partea Greciei și a altor țări care au îndemnat Turcia să protejeze importantele monumente din epoca bizantină. Ambele sunt incluse în patrimoniul mondial al ONU, amintesc și agențiile de presă internaționale.

La fel ca Sfânta Sophia, care a fost biserică timp de secole și apoi moschee pentru alte secole, Chora a funcționat ca muzeu timp de zeci de ani înainte de a se ordona transformarea ei în moschee. Cu toate acestea, inaugurarea oficială a Bisericii Mântutorului ca moschee a fost amânată, deoarece structura a fost apoi supusă unor lucrări de restaurare.

Luni, Erdogan a prezidat de la distanță, printr-o transmisie televizată din palatul său de la Ankara, ceremonia care a marcat deschiderea Chora. "Fie ca aceasta să fie de bun augur", a declarat Erdogan în timpul evenimentului televizat, în timp ce un imam și musulmani cu turban în pantaloni largi se agitau în mijlocului bisericii.

Ministerul elen de Externe a protestat oficial, printr-un comunicat: „Decizia autorităților turce de a deschide mănăstirea Chora ca moschee musulmană reprezintă o provocare pentru comunitatea internațională, deoarece îi schimbă și insultă statutul de Patrimoniu Cultural Mondial al UNESCO care aparține umanității. Păstrarea caracterului universal al monumentelor și aderarea la standardele internaționale pentru protecția moștenirii religioase și culturale este o obligație internațională clară care obligă toate statele”, se arată în adresa MAE de la Atena.

Acțiunea survine cu numai o săptămână înaintea vizitei programate de premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Ankara.

CreștinOrtodox prezintă un scurt istoric al Bisericii transformate din nou în moschee:

„Biserica Chora se afla, initial, in afara zidurilor Constantinopolului, zidite in secolul al IV-lea de Sfantul Constantin cel Mare, la sud de Cornul de Aur. Chora, biserica monahala a Mantuitorului, isi trage numele de la o expresie ce inseamna "din camp" sau "din afara zidurilor". Acest nume face referire la pozitia ei fata de oras, in jurul ei nefiind nici oras, nici alte cladiri. In urmatorul secol (413-414), imparatul Teodosie cel Mare va zidi un al doilea rand de ziduri, acestea ingloband si zona in care se afla Biserica Chora.

Biserica Chora a fost intemeiata in cadrul secolelor V-VI, fiind rezidita de mai multe ori pana astazi. Pana la inceputul secolului al XIV-lea, cand biserica a fost restaurata si imbracata in celebrele ei mozaicuri, aceasta nu a fost de o importanta deosebita.

Cea mai mare parte din biserica actuala a fost construita intre anii 1077-1081, cand Maria Ducaena, soacra lui Alexius Alexius I Comnenul, a reconstruit Biserica Chora, in forma ei actuala de cruce inscrisa. La inceputul seceolului al XII-lea, biserica va avea mult de suferit de pe urma unui mare cutremur. Biserica va fi reconstruita de catre Isaac Comnenul, cel de-al treilea fiu al lui Alexius.

Cladirea existenta la data aplicarii mozaicurilor era una ridicata pe la jumatatea secolului al XII-lea. Fragmente din aceasta supravietuiesc in actuala structura a bisericii, desi sunt acoperite de o capela funerara, ridicata mai apoi, de doua pronaose si un pridvor, construite in secolul al XIV-lea.

Teodor Metochites, un important demnitar de stat si un bizantin cu mari influente, este ctitorul celor mai multe dintre mozaicurile si frescele Bisericii Chora. Mozaicurile si frescele ctitorite de Teodor au fost realizate intre anii 1315-1321. Aceste mozaicuri sunt cele mai reusite exemple de arta bizantina din perioada renascentist-paleologa. Minunatiile ce imbraca peretii interiori din Chora au mesteri anonimi.”