ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Site-ul Atitudini, al Mănăstirii Paltin-Petru Vodă, prezintă ultimele clipe din viața marelui poet Radu Gyr, un crucificat al Domnului pentru neamul românesc, oferind și o poezie în care și-a prevăzut sfârșitul, în Săptămâna Mare a Postului anului 1975:

Poezia profetică

Era săptămâna Mare a Postului anului 1975. Gyr își dedica timpul meditației interioare și rugăciunilor din cadrul Bisericii. Cu 6 zile înainte de trecerea la Domnul, pe 23 aprilie, de ziua Marelui Mucenic Gheorghe, după ce s-a întors dintr-o vizită de la unchiul mamei care se chema Gheorghe, el a cerut o hârtie și un toc și s-a așezat la masă. Și a scris direct, fără să stea pe gânduri, această poezie profetică. Ea se cheamă Piramida:

Severă piramidă de granit,
am fețe mohorâte și rigide,
un monstru care tainele-și închide,
în cosmică tăcere-ncremenit.

Sub soarele pustiilor toride,
îmi arde vârfu-nfipt în infinit
și, ca un lung și glacial cuțit,
străpunge luna pietrele-mi aride.

Solemn și hâd și rece monument,
claustru templu dur de lespezi terne,
eu dorm adânc, acestei lumi absent…

Dar, dincolo de somnul ce se-așterne,
în greu-mi sarcofag incandescent
străfulgeră podoabele eterne.

„Bubu nu se scoală”

Ginerele său, Demostene Popa, cu care poetul obișnuia să se mai ia în discuții, povestește momentul sfârșitului fericit al lui Radu Gyr: „Trecerea la cele veșnice a fost foarte ușoară pentru el, grea pentru noi. Pentru că a fost neașteptată. El a fost până în ultima zi perfect. S-a plimbat cu Radu (nepoțelul său). Marți dimineața, pe la 4. 30 sună telefonul. Era micuțul. „Mamă. Vino urgent, Bubu nu se scoală!”. Era în comă. Ne-am dus, era în comă profundă. A venit tot un doctor de detenție, a venit salvarea și a constatat că e în comă. Dimineața i-a făcut o puncție în coloană, și a zis că e o invazie totală în sânge și este și congestie cerebrală”.

La 70 de ani, în Marțea Patimilor, s-a stins Poetul Pătimirilor, Radu Gyr, spre a se întâlni cu Cel pe care L-a văzut în celulă și i-a ștres rănile, și cu toți ceilalți camarazi de suferință, care și-au dat viața pentru Dumnezeu și neamul românesc.

„Ploua torențial”

Înmormântarea, povestește familia poetului, a fost oficiată de 3 preoți, printre care și tatăl lui Demostene Popa. Patriarhul Iustinian a trimis corala Patriarhiei în semn de adânc respect și prețuire. Părintele Mitropolit Bartolomeu Anania a trimis o frumoasă coroană de flori. „Uniunea scriitorilor nu a venit, – mărturisește domnul Demostene, securiștii erau destui și prin stânga și prin dreapta. Era cam mică capela și afară nu știu dacă mai stăteau că ploua torențial.

Când l-a prohodit Romulus Vulpescu, cu care am venit eu la cimitir, i-a citit ultimul poem Piramidă – sonet, pe care l-a scris de Sfântul Gheorghe pe 23 aprilie. Ploua torențial. Când l-a scos din biserică să îl ducem să îl înmormântăm a ieșit un soare fantastic. Și a durat până l-am îngropat. Și apoi iar a început o ploaie torențială fantastică vreo 20 de minute”.

Din păcate nu s-a găsit un mormânt ortodox în sânul acestui neam, pe care l-a slujit cu prețul vieții sale, și astfel a fost înmormântat în Bellu catolic, unde familia avea rămas un loc de cimitir al unui cumnat catolic.

Ulterior, Radu Gyr și soția sa, Flora, au fost reînhumați în mănăstirea Petru Vodă de către familie și vrednicul de pomenire Părintele Justin Pârvu. Moaștele lor izvorăsc mir.