Prima peliculă despre teribilul „Experiment Pitești”, „Între Chin și Amin”, continuă turneul prin țară, așa cum ActiveNews anunța încă de ieri.
 
Din păcate, pelicula, care a primit până acum numai reacții favorabile din partea publicului românesc și face săli pline în orașele țării, este inexistentă pentru presa din România, dar mai rău,  riscă să nu mai poată fi disponibilă prea mult timp pentru spectatorii români. Motivele sunt financiare: așa cum ne-a explicat regizorul Toma Enache, filmul nu va mai rula mai mult de o săptămână în mall-uri (care oricum sunt doar 3 la număr, în toată țara!), pentru că taxa este 500 de euro pe sală și realizatorii nu-și permit să plătească aceste costuri.

Astfel, un film document despre un eveniment capital al istoriei recente a României riscă să nu ajungă la spectatori. Din păcate, statul român nu s-a implicat în susținerea financiară a acestui proiect cu nici măcar un leu. Revoltat,  regizorul filmului „Între Chin și Amin” spune că unii cineaști par să fie abonați la banii statului.
 
Așa cum ne declara regizorul Toma Enache, filmul său s-a făcut cu finanțare exclusiv privată, Centrul Național al Cinematografiei (CNC) acordând zero lei acestui proiect. 

Să fie oare, de vină, subiectul total incorect politic al peliculei? Promovarea filmelor despre credință sau valori pozitive românești nu pare să fie destul de atractivă pentru Centrul Național al Cinematografiei.

Astfel, pentru controversatul film „După dealuri” al lui Cristian Mungiu, din cauza căruia religia majorității contribuabililor români a fost aratătă cu degetul peste graniță s-au găsit bani de la CNC. Mungiu a primit și la sesiunea 2019, 2 milioane de lei, pentru filmul „Reostat”, al cărui scenarist este.

În trecut, CNC a oferit cu generozitate bani și pentru opera de ficțiune prezentată în mod mincinos ca documentar intitulată „Îmi este indiferent dacă vom intra în istorie ca barbari”, semnată de Radu Jude.

De altfel, domnul Jude pare să fie abonat la banii contribuabilului român, deși nu contenește în a-l prezenta drept barbar, rasist, antisemit, intolerant sau bigot. Numai la sesiunea din 2019, Radu Jude a primit numai puțin de 810.000 de lei pentru trei proiecte (două documentare și un scurtmetraj de ficțiune). Mai puțin decât domnul Mungiu, dar totuși o sumă frumușică...

„Există oare o strategie națională pricind sprijinul pentru cinematografia românească în contextul în care anual se tot dau 10 milioane de euro pentru filme care nu au legătură cu filmul românesc?”, se întreabă Toma Enache.
 
O cercetare a câștigătorilor banilor publici românești confirmă spusele regizorului: o mulțime de coproducții internaționale, unele semnate și produse în totalitate de străini sunt finanțate din banii contribuabililor români. Anul acesta, unul dintre câștigătorii proiectelor de ficțiune de lung metraj este proiectul „Nicăieri în mod special”, la care regia și scenariul sunt semnate de... Umberto Pasolini.

Consultând istoria finanțărilor oferite de CNC putem găsi o varietate de filme de apartament sau altele cu impact social minim care au găsit finanțare de la această instituție NAȚIONALĂ. În schimb, primul film despre modul în care niște români au reușit să învingă „una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”( Soljenîțin) și care ar putea schimba percepția tinerilor despre perioada comunistă,  a fost considerat lipsit de impact. Neimportant.

P.S. În alt registru, dar nu lipsit de legătură cu subiectul, aflăm că în 2018, asociația Mozaiq, care reprezintă interesele homosexualilor, a primit 78.000 de lei de la statul român, via Fondul Național Cultural, pentru a realiza „Arhiva digitală Queer”. Nu știți ce înseamnă „queer”? Nu contează, e cultură.