ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


"Mihălțule! Mihălțule! Botez de sânge! Cu mult sânge de dușman te voi răsplăti! De șapte ori au tras ucigașii cu puștile asupra bieților români, neînarmați și nevinovați. Optzeci de români au căzut la pământ din care cincizeci strigau că îi dor rănile, iar 30 erau morți. Dar, afurisitele fiare în loc să deie cel mai mic ajutor celor nenorociți, de ei, își luară puștile pe umeri și se întorse înapoi la Aiud”.

 Avram Iancu, 6 iulie 1848, la Bucium Abrud, in memoria romanilor ucisi in Masacrul de la Mihalț, comandat de contele Mikloș Banffy

„Pe 15 martie se poartă uniforme ca ale husarilor, care îi schingiuiau pe români și le ardeau satele. Cred că nu este vorba despre nicio comemorare din partea lor. Pur și simplu, au sărbătorit. Cu alte cuvinte, au sărbătorit în 15 martie distrugerea a peste 300 sate și biserici românești, uciderea și crimele oribile împotriva a 40.000 de români, mulți copii, femei și batrani.”

- Avocat Ioan Sabău Pop, fost președinte al Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

Primăria Târgu Mureș condusă de extremistul maghiar Soos Zoltan susține PE FAȚĂ manifestațiile pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc

Unul dintre cei mai importanți cercetători contemporani ai istoriografiei românești, Vasile Lechințan, susține, cu argumente solide, că data de 15 martie 1848, sărbătorită cu fast chiar și în țara noastră, reprezintă o zi neagră din istoria României.

După eforturi apreciabile, Vasile Lechințan este unul dintre cei care au oprit mascarada înhumării pe teritoriul românesc a unui fascist maghiar antiromân și antisemit Jozsef Nyrö, salvînd astfel onoarea, atît a românilor, cât și a maghiarilor din țară și din Ungaria, știindu-se că Europa, ca de altfel întreaga lume civilizată, este foarte sensibilă la astfel de manifestări extremiste.

"15 martie 1848 înseamnă amintirea unei crunte perioade de teroare care a urmat, amintirea războiului civil și a jertfelor numeroase în populația civilă românească: copii de vârste diferite, femei, bătrâni uciși nevinovați, preoți și dascăli schingiuiți, case si chiar sate întregi incendiate de către gardiștii secui și maghiari, distrugerea prin incendiere a unei comori uriașe a românilor, și anume arhiva Episcopiei Ortodoxe de la Sibiu, amintirea amenințărilor teroriste ale lui Kossuth adresate românilor care nu i se supun, într-un cuvânt amintirea terorismului maghiar de atunci.

Cuvântul terorism este relevat de documentele de epocă, nu este o asociere hazardată de acum. Și abia astăzi ne dăm seama, concret, ce s-a-ntâmplat atunci, pentru că în anul trecut s-au publicat trei volume și două studii importante pe tema victimelor românești de la 1848-1849, autori și editori de documente fiind dr. Dumitru Suciu (cu o echipă) de la Cluj-Napoca, dr. Ana Hancu de la Târgu Mureș, Elena Mihu de la Târgu Mureș și eu, Vasile Lechințan. Documentele sunt cutremurătoare și iată că abia la 165 de ani de la dezastru sunt publicate și urmează și alte volume la care se lucrează în prezent. Trebuie să știm exact ce s-a-ntâmplat atunci. De aceea românii și sașii sunt toleranți în privința sărbătoririi de către maghiari a acestei zile de 15 martie, pornind de la partea luminoasă a evenimentului și consider că și maghiarii conștienți își asumă cu responsabilitate și demnitate trecutul istoric netrunchiat, pentru că jertfele pentru libertate umană de atunci să nu fi fost făcute în zadar.

Desigur că este și o parte luminoasă a Revoluției ungare de la 1848, când la Pesta și Buda (azi Budapesta, Ungaria) s-a declanșat revoluția împotriva dominației habsburgice, momentul fiind prielnic urmare revoluțiilor începute deja în Imperiul Austriac. S-au formulat 12 puncte în programul revoluției maghiare, printre care libertatea presei, desființarea cenzurii, egalitate în fața legii în chestiunile civile și religioase, plata dărilor de toți deopotrivă, desființarea iobăgiei, deținuții politici de stat să fie eliberați, puncte de o deosebită importanță pentru accedere la progres, libertate și civilizație. Din păcate, punctul 12 al programului prevedea uniunea Ardealului cu Ungaria, neținându-se cont de voința românilor majoritari în Transilvania și de aici a pornit dezastrul…"

15 martie este sărbătorită drept Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, una din sărbătorile naționale ale țării vecine impusă deja și în România. Parlamentul are zi liberă azi pentru ca aleșii să poată „sărbători” crimele maghiarilor din 1848. La această dată a fost declanșată Revoluția de la 1848 din Ungaria, iar Dieta ungară întrunită la Pojon, în această zi, a decretat independența Ungariei față de Imperiul Habsburgic. În programul revoluției, la punctul 12, era prevăzută unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se consulte voința românilor covârșitor majoritari.

Apelul neascultat al Academiei Române

Academia Română

20 iunie 2017

APEL

Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri și a memoriei istorice a românilor.Academia Română este principala instituție a conștiinței naționale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naștere, proiectul ei constitutiv, rostul instituției și destinul său primordial.

Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conștiința națională a celor care conduc vremelnic destinele unei națiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociează, totul se relativizează, tot ce e sfânt și intangibil devine simplă marfă pe taraba politică. În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie să vorbească să iasă în față și să spună lucrurilor pe nume. Conștiința națională a unui popor are nevoie să se exprime prin instituțiile sale. Apelul nostru către clasa politică din România este să nu uite de menirea ei. Să nu insulte sufletele a zeci de milioane de români, trăitori în România și în afara hotarelor ei, să nu batjocorească anul în care pregătim sărbătorirea a 100 de ani de Românie modernă, independentă și mare.

Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri" conduși de Petöfi Sandor și mobilizați de poeziile sale patriotice au ridicat mulțimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiți gata!"). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care și unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament și de Curtea de la Viena. Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă și vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea națională și de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restriște sau de bucurie colectivă.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil în perspectiva menținerii păcii sociale interne, exemplară în țara noastră, în condițiile în care drepturile minorităților de aici depășesc normele europene în materie.

A vota ziua de 15 martie ar însemna o anulare a eforturilor de sărbătorire firească a Centenarului unității naționale care are ca miză crucială Unirea de la 1 decembrie 1918 - clipa astrală a istoriei poporului român.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o încurajare tacită a revendicărilor cercurilor extremiste maghiare care au început deja o veritabilă campanie internă și internațională în perspectiva a 100 de ani de la Trianon.Academia Română nu poate să admită că se poate întâmpla așa ceva. Nu există scuze, argumente și justificări de niciun fel. Toți vom fi judecați pentru faptele noastre, mai ales când miza acestor fapte este națională, nu individuală. Nimeni nu are dreptul să ignore Istoria unui popor.Trimitem pe această cale apelul nostru către politicienii români, de orice naționalitate ar fi aceștia, la responsabilitate, respect și, până la urmă, la bun simț. Să nu ne uităm menirea și să nu uităm niciodată cine suntem.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Biroul Prezidiului Academiei Române