Sfântul Ierarh Iacob Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox și în calendarul greco-catolic la data de 21 martie.

Sfântul Iacob a trăit în vremea împăratului Copronim (741-775) și s-a retras în sihăstrie încă din tinerețe.

Intrând în monahism, el a trăit în rugăciune și post. A fost hirotonit episcop, iar în timpul iconoclasmului a fost obligat să se retragă din scaunul episcopal, deoarece s-a împotrivit mișcării împotriva icoanelor, fiind întemnițat de nenumărate ori.  În acea perioadă Biserica era tulburată de mișcarea iconoclastă, declanșată de Leon al III-lea Isaurul (714-741), tatăl lui Copronim.

Susținerea de către împărat a acestei erezii a determinat prigonirea acelora care se împotriveau, iconodulii, păstrători ai dreptei credințe. Printre aceștia s-a aflat și Cuviosul Iacob, care ajuns episcop a fost arestat și supus la multe chinuri. În cele din urmă, a trecut la Domnul după multe suferințe pe care le-a îndurat.

Tot la data de 21 martie este pomenit în Biserica Ortodoxă și Sfântul Toma, patriarhul Constantinopolului (606-610).

Sfântul Toma a fost hirotonit diacon de Sfântul Ioan Pustnicul, Patriarhul Constantinopolului (582-590), primind funcția de sachelar la patriarhie. După moartea patriarhului Chiriac (595-606), Toma a fost ales în locul lui. A păstorit până în anul 610, când a trecut la Domnul.


Trecerea sa din această viață s-a făcut prin multă rugăciune, ca să nu vadă primejdiile care urmau să vină asupra Bisericii, căci a fost înștiințat că vor veni vremuri grele. Din afară vor fi năvălirile barbare, iar din interior, dezbinarea provocată de ereziile care au tulburat mult Biserica. După moartea Sfântului Toma, a ocupat scaunul patriarhal de la Constantinopol Serghie, care a încurajat erezie monotelită, declarată eretică de Sinodul VI Ecumenic din 680.

Sinodul VI de la Constantinopol a dat anatema (excludere din Biserică) și asupra celor care au promovat monotelismul, inclusiv patriarhul Serghie și papa Honorius (care erau decedați), reafirmând definiția de la Calcedon (cea dată în anul 451, la Sinodul IV Ecumenic). 
 
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Cuviosul Serapion.