ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Ascultați sunetul sirenelor de la Belgrad mai sus care se derulează peste imaginile graficianului academician Eugen Mihăescu, unul dintre puținii români care și-a arătat solidaritatea cu poporul sârb mergând direct acolo, sub bombe.

Au mai fost acolo, în calitate de ziariști, Ion Cristoiu, Mile Cărpenișan - Dumnezeu să-l odihnească!, Sorin Bogdan și George Roncea. 

Din România, Emil Constantinescu - președinte, Zoe Petre - comisara Cotroceniului și Andrei Pleșu - ministru de Externe, au susținut bombardarea Serbiei chiar și de Sfintele Paști, aprobând trecerea avioanelor NATO peste teritoriul nostru. Lumea a uitat mult prea ușor câți criminali sunt printre noi.

Astăzi, Serbia și lumea creștină comemorează 25 de ani de la începutul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei pentru a obliga Belgradul să cedeze provincia sârbă Kosovo separatiștilor albanezi.

1
Campania criminală aerienă a durat 78 de zile.
2

NATO a declanșat operațiunea la 24 martie 1999 - fără undă verde din partea Consiliului de Securitate al ONU -, pentru a forța înființarea statului mafiot musulman Kosovo. Intervenția s-a încheiat în iunie, cu retragerea forțelor sârbe din Kosovo, teritoriu străvechi sârbesc, care a fost plasat sub administrație ONU/KFOR.

Pe 17 februarie 2008, Kosovo și-a declarat independența de Serbia, enclava ilegală fiind recunoscută până în prezent de 97 dintre cele 193 (50%+1) de state membre ale ONU, la presiunea SUA.

Printre țările care nu au recunoscut independența Kosovo se numără și România, care descurajează separatismul pe criterii etnice. Cu toate acestea echipa națională a României a jucat cu echipa statului ilegal, care este primită abuziv în campionatele europene. Extremiștii maghiarii din așa-numitul „ținut secuiesc” au pretenții similare cu extremiștii albanezi musulmani teroriști din provincia considerată cândva „leagănul civilizației sârbe” și locuită încă de o minoritate sârbă apărată de garduri de sârmă ghimpată.

Potrivit unor date oficiale de la Belgrad (video mai jos), 3000 de civili sârbi au fost uciși și peste 12.500 au fost răniți în cursul celor 11 săptămâni de bombardamente. Au fost distruse edificii importante și valori culturale inestimabile.3

 

Vedeți și 25 de ani de la lansarea atacului criminal asupra populației civile sârbe. ”Serbia nu-i va uita niciodată pe copiii, civilii și luptătorii care au murit în agresiunea NATO”

Ce a urmat

Imagini din lucrarea lui Sorin Bogdan - TARGET. Bombardamentele NATO în cifre

Bombardamentele NATO în cifre: