Podul de flori este denumirea pe care românii de pe cele două maluri ale Prutului au dat-o acțiunii prin care, pentru prima oară după 45 de ani, au putut trece râul ce desparte Moldova de Est de trupul României fără acte.

Primul pod de flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu. După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

Al doilea pod de flori a avut loc pe 16 iunie 1991. Poliția de Frontieră din România, precum și omologii săi din Moldova, au ținut să marcheze apariția primului pod de flori, printr-o întâlnire simbolică a celor două părți pe podul de la Ungheni.