ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


După un proces scurt, care a durat doar 11 zile, mareșalul Ion Antonescu a fost condamnat la moarte pe 17 mai 1946.

În seara zilei de 1 iunie 1946, la ora 18:03, mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român în perioada 6 septembrie 1940 – 23 august 1944, cădea răpus de gloanțele plutonului de execuție, în închisoarea Jilava. Alături de Ion Antonescu au mai fost executați la Jilava Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu și Constantin Vasiliu.

În vârstă de 64 de ani, singurul mareșal activ al României fusese condamnat, la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului, de șase ori la pedeapsa cu moartea, de două ori la temniță grea pe viață, de trei ori la temniță grea timp de 20 de ani, o dată la detenție riguroasă timp de 20 de ani și de 14 ori la degradare civică pe timp de 10 ani.
 
După 23 august 1944 începe procesul istoric care va duce la instaurarea regimului comunist în România. Arestat, mareșalul Ion Antonescu este predat sovieticilor, care timp de doi ani l-au supus la interogatorii foarte dure. În 1946 este adus înapoi în România pentru a i se intenta un proces.

Postura în care este adus Ion Antonescu în România este aceea a unui personaj considerat criminal de război, fiind judecat printre altele pentru trădare de patrie. Este evident faptul că în contextul intern al României procesul nu putea fi unul echitabil, mai ales datorită prezenței trupelor sovietice pe teritoriul românesc.

Tribunalul Poporului a fost o instanță ad-hoc, formată din oameni fără o pregătire juridică necesară unui asemenea proces.Președintele Al. Voitin Voitinovici avea doar 28 de ani și se cunoștea cu liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu. Acuzatori publici erau Vasile Stoian, un jurist total necunoscut, Constantin Dobrian, judecător de instrucție din Timișoara, și Dumitru Săracu, fost bucătar, lipsit de orice pregătire juridică, scrie historia.ro

Rechizitoriul evita orice referire la imperialismul sovietic, la amenințarea pe care a constituit-o Uniunea Sovietică pentru statul român sau la evenimentele din 1940, când Uniunea Sovietică a anexat Basarabia și nordul Bucovinei. Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care Uniunea Sovietica și Germania nazistă își împărțeau sferele de influență în Europa de Est nu este de asemenea avut in vedere.

Culpa principală imputată mareșalului Antonescu este alianța cu Germania nazistă. Mareșalul nu a militat însă nici pentru hitlerism și nici pentru fascism, ba chiar a reprimat o mișcare pe care a scos-o în afara legii. Iar apoi, nu el a fost cel care a propus Germaniei să acorde ajutor militar și economic României, ci regele Carol al II lea.

După cum notează Traian Golea în „Regizarea unei condamnări a poporului român", „dacă Ion Antonescu este acuzat de a fi fost «fascist» și «criminal de război» numai pentru că s-a aliat cu Germania lui Hitler în războiul pentru recucerirea Basarabiei, atunci și Roosevelt și Churchill pot fi acuzați că ar fi comuniști pentru că s-au aliat cu dictatorul Stalin și cu regimul său comunist împotriva lumii libere și creștine."
 
"Procesul Marii Trădări Naționale a fost din toate punctele de vedere neconstituțional (chiar în raport cu Constituția în vigoare atunci, Constituție pusă în vigoare în seara zilei de 24 august 1944 prin Decret Regal) și s-a desfășurat în cea mai mare parte pe baza unor documente false, astfel că el rămâne și la ora actuală o pată de rușine pe obrazul celor ce au contribuit din plin atât la actul de trădare de la 23 august 1944 cât și la unele evenimente de după. Și amintim pe regele Mihai (care nu a avut tăria să-și apere colaboratorul cel mai apropiat și care nu are nici acum puterea să recunoască unde a greșit), dar și șefii partidelor istorice (Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Titel Petrescu), care cu ani în urmă l-au refuzat pe Ion Antonescu care intenționa să creeze un guvern de uniune națională dar care în noua situație au acceptat să formeze guvernul condus de dr. Petru Groza. Acestea au fost pe scurt, faptele petrecute în perioada cuprinsă între 23 august 1944 și până la începerea procesului din mai 1946 intentat mareșalului Ion Antonescu și principalilor săi colaboratori, numit Procesul Marii Trădări Naționale", se scrie pe www.art-emis.ro
 
Sentința era așteptată cu mare interes și de "Scânteia", unde Silviu Brucan a scris un articol pe această temă.