Se împlinesc 75 de ani de la momentul 23 august 1944, când România a ieșit din alianța cu Germania nazistă și a trecut de partea aliaților occidentalo-sovietici. 

După ce liderii comuniști au acaparat această zi, multe adevăruri legate de istoria acestui act crucial pentru destinul țării au fost mistificate și s-au transformat în mituri false. Noi detalii din culisele actului de la 23 August apar și într-un interviu acordat în anul 1945 de Corneliu Coposu agenției Associated Press. Interviul a fost oprit atunci de la publicare în România de șeful Partidului Național Român, Iuliu Maniu. Acesta a apărut în ziarul Adevărul, după ce a fost descoperit în arhiva CNSAS.

Pe 20 august 1945 Corneliu Coposu a acordat  un interviu amplu pentru Associated Press, în care a dezvăluit în detaliu culisele acțiunii din 23 august 1944, care a condus la răsturnarea regimului mareșalului Ion Antonescu. Articolul n-a apărut la vremea respectivă în presa din România, fiind oprit de la publicare chiar de liderul țărănist Iuliu Maniu. Interviul a apărut anul trecut în ziarul Adevărul.

"Obiectul acțiunii conspirative a fost, inițial, (1941-1942) nerecunoașterea arbitrajului de la Viena, răsturnarea guvernului militar al lui Antonescu la momentul oportun; ieșirea României din Axă; încetarea neîntârziată a războiului din Est. Începând cu anul 1942, obiectivul se conturează în: încheierea armistițiului cu Aliații, în cele mai bune condiții; ieșirea României din Axă, eliberarea țării de ocupația hitleristă și alăturarea ei la Națiunile Aliate; restabilirea independenței și suveranității naționale; înlăturarea guvernului de dictatură; întronarea unui regim democratic și restabilirea libertăților civice; realizarea păcii.   [...] Acțiunea s-a extins după cum urmează: inițial P.N.Ț. și P.N.L.; începând cu 1943 și P.S.D.; de la 20 iunie 1944 și P.C.R., - ca formațiuni politice reprezentative. În acțiune au fost antrenați: de la sfârșitul anului 1942, M.S. Regele și anturajul său (prin străduințele lui Grigore Niculescu Buzești); grupul Buzești din Ministerul Afacerilor Externe (de la început, adică din anul 1941); prin sondaje și acțiuni individuale de convingere, (purtate cu discreție prin intermediari apropiați respectivilor, sau prin convorbiri directe, purtate de Dl. Maniu, cu Dnii. Sănătescu, Buzești, Gen. Niculescu) au fost antrenați din comanda unităților și Statul Major; au fost apoi atașați grupului de conspiratori și simpatizanți (neangajați politicește) dintre devotații Națiunilor Aliate (funcționari, industriași) și mai multe persoane de încredere din Ministere, Siguranța Statului, S.S.I.; apoi un grup de legionari (neimplicați în crime și abuzuri, desprinși din punct de vedere ideologic de Sima). Marea masă a opiniei publice era categoric ostilă nemților și adversară, în marea ei majoritate, lui Antonescu și practicelor lui. Această masă constituia un piedestal potențial pe care se putea conta, în momentul declanșării acțiunii", se arată în interviul istoric publicat de ziarul Adevărul.