ACTUALIZARE 11.06/17:09 Periplul Excelenței Sale, dl Vasile Soare, pe urmele ostașilor români îngropați în Rusia a continuat cu alte trei opriri: Usta, Mojga,  Magnitogorsk și Orsk. 

 

La Usta, localitate în raionul Ureni, regiunea Nijegorodskaia (cca.1200 km de Moscova), își au somnul de veci 99 de români, dintre cei 800 de prizonieri străini de război.

„ Am fost intampinati la USTA de catre preotul paroh Valerii din eparhia Ureni si de fostul primar al localitatii, care ne-a oferit detalii despre amenajarea in timpul manfatului sau (anii 90) a acestui cimitir multinational in actuala configuratie si despre existenta celuilalt loc de inhumare ("cimitirul nou") a prizonierilor straini inca neamenajat. Au fost prezenti de asemenea doi jurnalisti de la o publicatie locala/raionala, cu care m-am intretinut cateva minute. Dupa prezentarea de catre subsemnatul a scopului deplasarii noastre si a catorva date despre soarta prizonierilor romani ajunsi in lagarele sovietice din zona, preotul Stefan Stanciu a savarsit slujba de sfintire a monumentului romanesc, dupa care i-a pomenit pe fiecare dintre prizonierii romani care sunt inhumati in acest cimitir si in cel neamenajat (in total 119). Preotul local s-a alaturat de asemenea rugaciunii noastre, iar fostul primar ne-a aratat in teren ca suprafata in care au fost inhumati prizonierii straini din "cimitirul vechi" de la USTA este cu mult mai extinsa, astazi aceasta fiind acoperita de vegetatie abundenta”, a afirmat Vasile Soare.

Următoarea oprire a fost orașul Mojga, în Republica Udmurtia. Aici sunt înhumați cel puțin 222 de prizonieri români. Delegația română a fost întâmpinată de către o română basarabeană, Viorica Palienco, absolventă de filologie română la Chișinău. După săvârșirea pomenirii, preotul local i-a invitat pe români la biserica pe care o păstorește pentru o vizită și un ceai.

După Mojga, ambasadorul României a traversat Munții Urali și a ajuns la Magnitogorsk, oraș minier și industrial situat pe malul râului Ural.

În regiunea Celeabinsk sunt îngropați aproape 3.400 de români.

„nsotit de colegul meu Ilie Schipor, cu care de ani de zile cercetam destinul prizonierilor romani, si de Parintele Stefan Stanciu de la Parohia "Sfintii Arhangheli" din Ghencea/Bucuresti, am fost intampinati la Magnitogorsk de un preot local, Serghii, de responsabilul de cimitire din oras, de un titrat istoric local si de reprezentanti ai presei locale (Ural TV). Subsemnatul le-a prezentat gazdelor problematica prizonierilor nostri in Rusia, respectiv reg.Celeabinsk si Magnitogorsk, punctand traditia pomenirii mortilor de razboi la romani in contextul sarbatorii crestine Inaltarea Domnului. Apoi, preotul Stefan Stanciu a savarsit slujba de sfintire a monumentului (la care a participat si preotul rus) si i-a pomenit nominal pe prizonierii romani inhumati in acest cimitir. Apoi, Parintele a repetat gestul facut la toate ceremoniile anterioare din acest pelerinaj si a stropit cu apa sfintita si monumentul prizonierilor unguri, camarazi de detentie in lagare ai prizonierilor romani. Dupa momentul Vesnica Pomenire, am servit cu totii, dupa traditia noastra, paine de casa si un pahar de vin romanesc pentru sufletele acelor militari romani care au murit departe de casa si cei dragi si pe care pana acum nu i-a pomenit nimeni...La final, am acordat un interviu presei locale si m-am intretinut cu istoricul local si cu reprezentantii cimitirelor, de la care am aflat ca la cateva sute de metri distanta de acest cimitir s-au pastrat ruinele unei mori, unde se macinau cereale pentru painea/hrana prizonierilor din lagare si chiar pentru oras. Vazand aceste ruine, mi s-a intarit convingerea ca in zona extinsa din spate a existat de fapt lagarul pentru prizonieri de razboi din anii 1944-1949, dovezi fiind si fragmentele de stalpi de lemn si beton cu sarma ghimpata si alte ruine de cladiri, santuri specifice imprejmuirilor in scop de detentie (semanau izbitor cu ruinele lagarului NKVD Spassk 99 din Karaganda/Kazahstan pe care subsemnatul le-a descoperit inca in 2002). M-a incercat un sentiment de amaraciune, imaginandu-mi cam ce soarta au avut zecile de mii de prizonieri romani care au ajuns si au murit in aceste lagare...”, a afirmat Vasile Soare.

Pe 8 iunie, delegația românească a ajuns la Orsk, oraș minier și industrial situat în sudul regiunii Orenburg, nu departe de granița cu Kazahstan.

Și la Orsk s-au găsit doi români: părintele Ioan și Gheorghe Znagovan, ambii originari din Basarabia.

„Preotul nostru, Stefan Stanciu, a savarsit slujba de sfintire a monumentului (ajutat de Pr. Ioan, care stia bine randuielile noastre de Acasa) si i-a pomenit nominal pe cei 224 de prizonierii romani inhumati in acest cimitir, dar si pe cei din celalate cimitire din zona. Apoi, Parintele a repetat gestul facut la toate ceremoniile anterioare din acest pelerinaj si a stropit cu apa sfintita si monumentele prizonierilor unguri si germani din apropiere, iar subsemnatul a pastrat la fiecare un moment de reculegere. Dupa momentul Vesnica Pomenire, am servit impreuna cu cei doi frati basarabeni, dupa traditia comuna straveche, cozonac de casa si un pahar de vin romanesc pentru sufletele militarilor-prizonieri romani din ORSK, care au murit departe de Tara, casa si cei dragi si care, iata, au fost pomeniti dupa mai bine de 70 de ani. La final, am acordat un interviu unei ziariste de la URAL TV din localitate, care aflase de prezenta noastra la ORSK si a dorit sa cunoasca cate ceva despre soarta prizonierilor romani ajunsi aici si misiunea noastra comemorativa "tardiva" (Germania si Ungaria au instalat monumente pentru prizonierii proprii inca din anii 2000).
Am plecat de la acest cimitir cu sentimentul ca aici, la Orsk, de acum inainte, prizonierilor romani li se va aprinde din cand in cand cate o lumanare de catre cei cativa basarabeni care traiesc in oras...

Misiunea noastra in scop comemorativ continua, apropiindu-se de final. Pe 10 iunie 2019 ne propunem sa ajungem la VOLSK, regiunea Saratov, urmand a parcurge 985 kilometri (!!!), trecand prin Orenburg, stravechi nod comercial pe Drumul Matasii (unde se afla Borna dintre Europa si Asia) si Samara (unde in prezent se asambleaza autoturismele marca Logan si Duster din componente auto produse in Romania!!!)”, a încheiat Vasile Soare.

Știrea inițială

Ambasada României în Rusia, prin Excelența Sa, domnul Vasile Soare va marca în mod special Ziua Eroilor Neamului.


Astfel, ambasadorul a pornit într-un adevărat tur de forță, de aproximativ 5.000 de kilometri, pentru a sfinți șapte monumente ridicate în 2018 de statul român în memoria prizonierilor români de război care au murit în lagărele sovietice, pe teritoriul Rusiei între anii 1941-1952.

Cu binecuvântarea PF Daniel, ambasadorul este însoțit în periplul său de către preotul Ștefan Stanciu din București.

Prima oprire a avut loc pe 3 iunie, în localitatea Ceobakovo, raionul Tutaev, regiunea Iaroslavskaia, unde in anii 40-50 a existat Spitalul Special NKVD nr.5363 pentru prizonieri străini de război. Monumentul românesc este amplasat în cimitirul multinațional din afara acestei localități. Aici, delegația română a fost întâmpinată de episcopul locului, dar și de autoritățile locale.

„Am beneficiat de sprijinul Biroului Relații Externe al Patriarhiei Ruse, fiind întâmpinați de episcopul de Ribinsk, IPS Veniamin, dar si de reprezentanți ai autorităților locale. După ce am prezentat celor prezenți date de care dispunem despre cei aprox.30.000 de prizonierii romani morți în Rusia (aici sunt înhumați 6), Părintele Ștefan Stanciu a oficiat slujba de sfințire a monumentului și pomenire a militarilor noștri morți departe de Țară și familii, fiind sprijinit si de episcopul Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a cantat Hristos a Înviat în romană și rusă, după care cu toții am păstrat un moment de reculegere și la monumentele german și ungar din apropiere. După ceremonie, am vizitat Biserica din localitatea centru de raion Tutaev, din sec.17, care adăpostește icoane vechi de o valoare inestimabilă”, a scris Vasile Soare.

Pe 4 iunie, ambasadorul român a ajuns la Mihailovo, sat din raionul Iureveț din regiunea Ianovo. Aici, în anii 40-50 a existat Lagărul NKVD nr.185 pentru prizonieri de război străini, în care s-au aflat militari de 11 naționalități, printre care și câteva sute de romani. În total, în timpul detenției în acest lagăr, au murit 376 de prizonieri străini, dintre aceștia 105 fiind români, care au fost înhumați într-un perimetru la câteva sute de metri distanta de fostul lagăr, într-o pădure de mesteceni. 

„Conducerea raionului ne-a confirmat existența aici a acestui lagăr in anii 40, ulterior pe acel loc construindu-se o scoală de mecanizatori pentru agricultură. Monumentul nostru a fost amplasat în 2018 în acest perimetru, alături de o cruce și o placă în memoria prizonierilor unguri. La sosirea in localitate, am fost întâmpinați de preotul paroh Maxim, de conducerea raionului și localității si de câțiva enoriași de la biserică. Programul a decurs la fel – o prezentare de către subsemnatul a situației prizonierilor români de război în Rusia si a semnificației Zilei Eroilor, care în Romania coincide cu Ziua Înălțării Domnului; o scurta slujba de sfințire a monumentului si pomenire nominala a celor 105 prizonieri romani de război morți și înhumați la MIHAILOVO, săvârșita de Părintele Ștefan Stanciu din București (parohia Ghencea), la care a contribuit și preotul rus. S-a cantat Hristos a Înviat în limbile romana și rusa, apoi cei doi preoți au stropit cu apa sfințită și monumentul ungar din același perimetru. Înainte de plecare am vizitat biserica din localitate și am mulțumit localnicilor care ne-au fost alături la momentul de comemorare a prizonierilor romani”, a scris Excelența Sa Vasile Soare.
 

În premieră, acesta a anunțat că la sfârșitul periplului, va publica numele celor 10.000 de prizonieri români decedați în lagărele sovietice.
 
 
 
 


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.