ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



O listă cu numele a aproximativ 11.000 de români morți în lagărele NKVD, spitalele și batalioanele de muncă sovietice va fi publicată până la sfârșitul anului de Ambasada României la Moscova, după ce, la începutul verii, a fost prezentat un prim tabel cu datele de identificare a 10.724 de prizonieri români înhumați în cimitirele multinaționale de pe teritoriul Federației Ruse, informează Agerpres.

Ambasadorul României în Federația Rusă, Vasile Soare, a afirmat luni la Alba Iulia că românii „trebuie să știe unde le sunt înaintașii” și a povestit cum, după publicarea primei liste, a primit mii de mesaje din partea urmașilor dispăruților de război, care au aflat abia după 80 de ani că bunicul sau străbunicul lor nu a murit în luptă la Stalingrad, așa cum se credea, ci, poate, ani de zile mai târziu, în lagărele de muncă silnică.

Numărul românilor care au căzut prizonieri în cel de-al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est și care au murit pe teritoriul fostei U.R.S.S. variază, potrivit specialiștilor, între 45.000 și 65.000.

Ultimul român s-a întors din prizonierat în anul 1956, la mai bine de un deceniu după încheierea războiului, fiind considerat mort de familie în tot acest timp.

„Noi știm cu exactitate de 29.800 de prizonieri români care au murit în lagăre, mai precis în 288 de lagăre. Din cele peste 500 existente, în peste o jumătate au fost și prizonieri români”, a declarat Ambasadorul României în Federația Rusă, Vasile Soare.

„Până în Crăciun, ne propunem să venim cu o a doua listă, pe care vor fi în jur de 11.000 de nume, probabil finală, pentru că între noiembrie 1942 și martie 1943, la primele eșaloane, au fost înregistrați doar numeric, fără nume, prenume. Aici sunt în jur de 9.000 de suflete cărora nu le cunoaștem numele”, a adăugat diplomatul.

De exemplu, numai într-unul dintre lagărele sovietice au murit între sfârșitul lunii noiembrie 1942 și luna martie 1943 un număr de 3.964 de prizonieri dintre cei 6.000 de români condamnați la muncă silnică.

„În total, se vor cunoaște public numele a circa 22.000 de români morți în prizonierat. Plus cei 9.000, ajungem la 29.883 de prizonieri români despre care știm că au murit și unde au murit. Restul, până la 45.000...”, a precizat Vasile Soare, subliniind că, după Germania și Ungaria, România a înregistrat cele mai mari pierderi umane pe teritoriul fostei U.R.S.S.

Numai în Cimitirul de la Rossoșka - Regiunea Volgograd, inaugurat în 2015, la 1.000 de kilometri de Moscova, sunt înhumați 1.774 de militari români morți în luptele de la Stalingrad și Cotul Donului. Un al doilea cimitir, pentru soldații români căzuți în Caucaz, a fost amenajat și inaugurat în 2018 la Apșeronsk, în Ținutul Krasnodar.

„Vrem să redăm memoria celor care au luptat pentru Țară”, a concluzionat ambasadorul român.

Acesta a participat luni, la Museikon Alba Iulia, la lansarea a două cărți ale istoricului Gheorghe Fleșer, decedat în urmă cu trei ani: "Alba Iulia. Orașul și monumentele sale în imagini de epocă" și "Alba Iulia. O istorie urbană ilustrată" - ediție îngrijită de Cecilia-Ioana și Vasile Soare. Printre organizatori s-au numărat Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Editura „Școala Ardeleană”.