În 2016, omul de afaceri francezo-libanez Ziad Takieddine afirma cu subiect și predicat că fostul lider libian Muammar Gaddafi a finanțat campania electorală  din 2007 a fostului președinte francez, Nicolas Sarkozy.

Informațiile nu erau noi, acestea fiind aduse în atenția opiniei publice de către unul dintre copiii lui Gaddafi în urmă cu șase ani, dar au fost reamintite publicului anul trecut, în campania electorală pentru șefia Franței.

Ceea ce s-a ales de cele 50 de milioane de euro ale lui Gaddafi se știe: colonelul a fost dat jos de la putere cu ajutorul bombardamentelor franceze și engleze și într-un final, omorât de către rebelii susținuți de Occident, pe timpul mandatului lui...Nicolas Sarkozy.

Gaddafi nu este singurul politician străin care s-a trezit și omorât și cu banii luați de către francezi.

Înainte de colonelul libian, a existat Nicolae Ceaușescu. Conform dezvăluirilor făcute de fostul șef al Departamentului Securității Statului (DSS), Gen (r) Iulian Vlad, fostul președinte al României a trimis bani pentru a susține campania electorală a lui Francois Mitterand, în 1988. 

„Lui Mitterand i se pot reproșa multe, dar nu se poate spune să nu i se recunoască darul de politician, și a fost un politician mare. Dar, ca mulți alți politicieni mari, lipsit de caracter. România l-a sprijinit foarte mult în ascensiunea lui. Adevărul este că noi, uneori, cădem în extaz și, deseori ne confundăm dorințele cu niște realități, care sunt trecătoare, sau poate chiar nici nu semnifică mare lucru, dar noi le metamorfozăm, le facem să fie crezute, văzute, observate într-o altă lumină. Așa s-a crezut și atunci că, venind Mitterand, relațiile noastre cu Franța vor fi și mai înfloritoare”, spunea Iulian Vlad într-un interviu publicat în „Dosarele Cotidianul”.

Acesta afirmă că Mitterand nu a sosit niciodată în România, deși statul român l-a sprijinit financiar cu bani în campania electorală din 1988, la cererea acestuia.

„În România nu a poposit niciodată, decât după decembrie 1989. Asta cu toate că, repet, România i-a venit nemijlocit în sprijin, inclusiv la alegerile de la ultimul mandat, când România i-a dat un ajutor financiar pe care l-a solicitat, l-a sugerat într-un fel și i l-a solicitat, mai apoi, explicit lui Corneliu Mănescu, care era ambasador la Paris. A fost trimis cu ajutorul respectiv un secretar de stat de la Ministerul de Interne, pe care i l-a pus în mâna ambasadorului și el a fost cel care s-a dus și i l-a înmânat. Sigur, nu s-a făcut caz. Abia după decembrie 1989 am auzit că s-a vehiculat această idee, nu știu de unde a pornit și de-aceea, mi-am permis și eu să vorbesc acum mai pe larg și să confirm”, mărturisea Generalul Vlad.

Fostul lider al Securității a confirmat implicarea serviciilor franceze în evenimentele din decembrie 1989, așa cum de altfel au recunoscut în trecut chiar foști lucrători în aceste structuri.

„Dar cert este că acțiunile lui Mitterand s-au intensificat în sens negativ la adresa noastră. Și, în câteva rânduri, ne-a atacat deschis, precum la Budapesta. În vara anului 1989, Mitterand a fost la Kiev, unde a avut întâlnirea cunoscută cu Gorbaciov și cu alții, fiind definitivate niște înțelegeri cu privire la România. Deci, într-un fel, Malta a fost anticipată cu mult înainte, de Mitterand și Gorbaciov, trecând prin Budapesta, cum spuneam, și prin Kiev. Și, bineînțeles, în mod corespunzător, au acționat puternic pentru subminarea României și serviciile de informații franceze”, declara fostul lider al DSS.

Într-un documentar coproducție germano-franceză, Șah-mat, strategiile unei revoluții,  Dominique Fonvielle,  fost agent al serviciilor secrete franceze(DGSE),  a descris modul în care KGB, CIA și alte structuri au organizat și s-au implicat în evenimentele din decembrie 1989. Despre aceste mărturii, ActiveNews a scris pe larg, aici.

De altfel, în memoriile sale, regizorul Mihai Berechet amintește de existența unor butoaie cu motorină vopiste în culorile Franței, care au fost aduse în Piața Universității, chiar lângă sediul băncii franceze Societe Generale. Mihai Berechet a fost martor ocular direct al evenimentelor.