ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Românii au un potenţial de inteligență imens. Dovada în acest sens o reprezintă medaliile de aur pe care inventatoprii din ţara noastră le obţin În fiecare an la marile saloane de inventică.

Preocuparea pentru nou a fost mereu în atenţia oamenilor de ştiinţă români. Unii dintre aceştia au intrat în istorie, invenţiile lor salvând milioane de vieţi.

Iată cinci dintre cele mai importante invenţii ale unor români.

1. Vaccinul antiholeric – Ioan Cantacuzino
Profesorul Ioan Cantacuzino (1863-1934), una dintre cele mai ilustre personalități științifice ale României, se află printre creatorii medicinii experimentale românești, fondator al școlii române de microbiologie. Descoperirile sale au avut o importantă deosebită în tratamentul holerei, tifosului epidemic, tuberculozei și scarlatinei. 

Medicul a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, folosită și astăzi în tarile unde se mai semnalează cazuri de holeră. În anul 1913, a condus prima vaccinare antiholerica masivă în focarele infecțioase, cunoscută în știință ca "Marea experienţă românească", care a salvat mii de vieţi.

Descoperirea acestui vaccin atât de necesar la vremea respectivă a reprezentat punctul culminant al carierei doctorului Ion Cantacuzino, deși munca sa a avut și alte rezultate remarcabile. El a mai studiat și imunizarea activă împotriva dizenteriei și febre itifoide, etiologia și patologia scarlatinei.
 

2. Avionul cu reacţie - Henry Coandă 
În octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a găzduit cea de-a două ediție a Expoziției Internaționale de Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviație. Cea mai interesantă masinărie a fost un avion roșu, fără elice, pe a cărui plăcută metalică din scria: COANDĂ-1910. Acest avion a trezit interesul nu numai pentru că nu avea elice, ci și pentru că era total diferit față de ceea ce numeau ei până atunci "avion". Mașinăria avea două aripi duble și un singur loc, o anvergură de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg și o forță a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesantă parte din avionul lui Coandă era sistemul de propulsie,o adevărată revoluție în construcția de motoare de avioane, care avea să constituie soluția viitorului. 
  
Motorul cu reacție, inventat și construit pentru prima oară de către Henri Coandă, era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, răcit cu apa și care dezvolta 50 de căi-putere la 1000 de rotații pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tijă care rotea multiplicatorul de rotații; mișcarea era transmisă compresorului care câștiga o rotație de 4000 de rotații pe minut. Forță de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decât dacă motorul-piston era conectat la o elice. Mulți vizitatori ai expoziției au fost suspicioși privind decolarea avionului, până la o demonstrație accidentală a lui Coandă, când, dorind doar să verifice motorul, avionul a început să merga din ce în ce mai repede, până și-a luat zborul. Impresionat de flăcările produse de motor și îngrijorat de faptul că nu mai pilotase un avion până atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul mașinăriei, care a pierdut din înălțime și viteză până când a aterizat forțat. Această încercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacție. Astfel, cu 30 de ani înainte de Heinkel, Campini și Whittle, Coandă a construit și a zburat cu primul avion cu reacție. 
 
 
3. Stiloul – Petrache Poenaru
Una dintre personalităţile ştiinţei româneşti de mai puţin largă notorietate, dar de indubitabilă valoare pe multiple planuri este Petrache Poenaru (1799-1875).

În istoria inventicii universale, Petrache Poenaru este cunoscut în calitate de creator al primului toc cu pompiţă, cunoscut în acel timp sub denumirea de „stilograf”. La numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris în 1827 (pe când era student), cu titlul "Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală” şi devine astfel deţinătorul primului brevet de invenţie obţinut de un român.

Brevetul de invenţiei arată nu numai spiritul inventiv al studentului român, dar şi originalitatea concepţiei, pe cât de simplă pe atât de practică. Invenţia lui Petrache Poenaru a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect utilizat şi astăzi de miliarde de oameni.
 
 
4. Cibernetica – Stefan Odobleja
Ceea ce este tehnologia în prezent se datorează în mare parte unui om prea puțin cunoscut în România: Ștefan Odobleja. El a creat conceptul de cibernetică. Aceasta vorbește despre controlul prin retroacțiune, iar termenul s-a răspândit cu precădere în sistemele digitale, dar nu se limitează la atât.

Cibernetica se ocupă de modul în care un sistem  prelucrează informațiile și reacționează la acestea. De asemenea, cibernetica studiază și modul în care sistemele se modifică sau permit modificări pentru a-și optimiza acțiunile. Medicul Ștefan Odobleja este creatorul psihociberneticii și al ciberneticii generalizate și a scris despre aceasta în 1929 studiul Metoda de transonanță toracică în care enunța și legea reversibilității. În 1937 anunță și opera sa principală: „Psihologia consonatistă", prin care face publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate si demonstrează caracterul multi și interdisciplinar al acesteia.
 
.
 
5. Scaunul ejectabil – Anastase Dragomir
La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, majoritatea experților în aviație erau preocupați de avioane și de pilotarea acestora. Un tânăr român pe nume Anastase Dragomir s-a concentrat însă pe siguranța aparatelor de zbor și, implicit, a pasagerilor acestora, perfecționând propriul sistem de salvare a piloților și pasagerilor în caz de accidente.

Aceasta invenție era "un nou sistem de parașutare din aparatele de locomoție aeriană, fiecare pasager avand o parașută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât parașuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizatură a podelei”. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celulă-parașută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot.

În 1950, Anastase Dragomir a obținut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula parașutată", care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.
 

Alte realizări extraordinare ale unor români:

1880 - Dumitru Vasescu construieşte automobilul cu motor cu aburi.
1881- Alexandru Ciurcu obţine un brevet din Franţa prin care prevede posibilitatea zborului cu reacţie.
1885 - Victor Babeş realizează primul tratat de bacteriologie din lume.
1886 - Alexandru Ciurcu construieşte prima ambarcaţiune cu reacţie.
1895 - D. Hurmuzescu descoperă electroscopul.
1900 - Nicolae Teclu – becul cu reglarea curentului electric şi gaz.
1904 - Emil Racoviţă – fondatorul biospeologiei.
1905 - Augustin Maior – telefonia multipla.
1906 - Traian Vuia – avionul cu tren de aterizare pe roţi cu pneuri
1906 - A.A. Beldiman – aparatul hidraulic cu dalta de percuţie pentru sondaje adânci.
1908 - Lazar Edeleanu – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume
1910 - Aurel Vlaicu lansează primul avion din lume fuselat aerodinamic.
1910 - Gh. Marinescu – tratamentul paraliziei generale.
1918 - Gogu Constantinescu întemeiaza o nouă ştiinţă: sonicitatea.
1920 - Emil Racoviţă pune bazele primului Institut de Speologie din lume, la Cluj 
1920 - ing. Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pamânt – Lună folosite la pregatirea programelor "Apollo” 
1952 - Se înfiinţează Institutul Naţional de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul institut de geriatrie din lume.